NASA vrea să facă bani începând din 2020, la 20 de ani după Rusia, de pe urma găzduirii unor turiști în spațiu și a unor companii pe Stația Spațială Internațională (ISS), din care încearcă să se dezangajeze financiar, relatează AFP.
”NASA deschide Stația Spațială Internațională oportunităților comerciale”, a anunțat Jeff DeWit, directorul financiar al agenției spațiale americane, la Nasdaq, la New York.
”NASA va autoriza până la două misiuni scurte cu astronauți privați pe an”, a precizat Robyn Gatens, o reprezentană a NASA însărcinată cu ISS, scrie News.ro.
Este vorba despre sejururi de până la 30 de zile, a precizat NASA. Până la 12 persoane ar putea să efectueze sejururi la nordul ISS pe an. Însă fără să iasă în vid,în spațiu.
Ei ar putea să aibă orice naționalitate.
Însă acești astronauți privați - cum preferă să-i numească NASA - vor trebui să fie transportați exclusiv de către cele două societăți americane care dezvoltă în acest moment vehicule pentru NASA, și anume SpaceX - capsula Crew Dragon - și Boeing, care construiește capsula Starliner.
Aceste societăți își vor alege clienții și le vor factura voiajul - partea cea mai costisitoare a aventurii - cu 58 de milioane de dolari dus-întors, adică tariful facturat în medie agenției de către cele două societăți pentru a-i trasporta astronauții.
Nici Dragon și nici Starliner nu sunt gata încă. În teorie, capsulele -concurente - trebuie să fie operaționale la sfârșitul lui 2019, însă calendarul depinde de reușita mai multor teste. În 2020 ar urma, așadar, să aibă loc cel mai devreme aceste misiuni private.
Turiștii vor plăti NASA pentru sejurul pe orbită - hrană, apă, toaletă și întregul sistem de susținere a vieții la bord, dezvoltat de decenii de către contribuabilii americani.
Costul facturat: 35.000 de dolari pe noapte de astronaut priat, porivit lui Jeff DeWit.
Internetul nu va fi inclus. El va costa 50 de dolari gigaoctetul.
RACHETE FOARTE SCUMPE
ISS nu aparține NASA. Stația a fost construită împreună cu Rusia, din 1998, iar alte țări participă și trimit austronauți.
Însă Statele Unite au finanțat și controlează majoritatea modulelor.
Acești turiști ai spațiului nu vor fi însă primii.
Omul de afaceri american Dennis Tito a fost primul, în 2001. El a plătit Rusiei aproximativ 20 de milioane de dolari la acea vreme. Alți câțiva i-au urmat, inclusiv canadianul Guy Laliberté, fondatorul Cirque du Soleil, în 2009.
Din 2011, rachetele Soiuz sunt singurul ”taxi” uman către ISS și sunt trimise exclusiv cu astrnauți de la agenții spațiale (în afară de cosmonauți ruși). Există în permanență între trei și șase membri ai echipajului la bordul stației. În acest moment, în ea se află trei americani, doi ruși și un canadian.
Rusia preconizează, de altfel, să reia aceste zboruri cu turiști la sfârșitul lui 2021.
Schimbarea de politică anunțată vineri include, de asemenea, deschiderea părților americane ale stației unor întreprinderi private în vederea unor ”activități comerciale și de marketing”.
Acest lucru include start-upuri care dezvoltă fabricarea de materiale în condiții de imponderabilitate, de exemplu. Fibrele optice sunt de ocalitate de neegalat atunci când sunt favricate în condiții de imponderabilitate.
NASA a publicat o primă grilă de prețuri vineri, pe kilogram de marfă.
Ideea este să se dezvolte o economie a spațiului, în speranța ca acest sector privat să preia într-o bună zi ISS, pe care Statele Unite ar urma să înceteze o finanțeze la sfârșitul anilor 2020.
”Noi vrem să devenim locatar și nu proprietar”, explica Jim Bridenstine, administratorul NASA, în aprilie, unor jurnalști.
Agenția spațială vrea să dezangajeze mijloace financiare în vederea întoarcerii misiunii Arremis pe Lună în 2024 și trimierii primilor oameni pe Marte, poate în deceniul următor.
Însă rentabilitatea activităților comerciale pe orbită terestră rămâne de dovedit, din cauza costului încă foarte ridicat al transportului.
Pentru agenția spațială, necesitatea pare să facă legea.
Atunci când Rusia a anunțat că-l trimite pe Dennis Tito, NASA s-a opus inițial, dar până la urmă le-a prezentat rușilor o factură.
