Compania spațială deținută de Jeff Bezos, Blue Origin, va transporta prima femeie pe suprafața Lunii, a declarat miliardarul, în timp ce NASA se apropie de o decizie referitoare la selectarea primei nave private capabilă să trimită astronauți pe Lună până în 2024.
”Acesta este motorul (BE-7) care va transporta prima femeie pe suprafața Lunii”, a scris Bezos într-o postare pe Instagram cu un video cu testarea motorului, efectuată în această săptămână la NASA Marshall Space Flight Center din Huntsville, Alabama, relatează News.ro.
Motorul BE-7, pe care Blue Origin îl dezvoltă de ani de zile, a fost testat timp de 1.245 de secunde și va alimenta nava Landing Human Landing System.
Blue Origin conduce o ”echipă națională”, ca prim contractor, pe care a format-o în 2019 pentru a ajuta la construirea navei sale Blue Moon.
Această echipă include Lockheed Martin Corp, Northrop Grumman și Draper.
Blue Origin a vizat obținerea de contracte guvernamentale profitabile în ultimii ani și concurează cu companiile SpaceX, compania miliardarului Elon Musk, și și Dynetics, deținută de Leidos Holdings, pentru a câștiga un contract pentru construirea următorului sistem de aterizare lunară umană al NASA pentru a transporta oamenii pe Lună în următorul deceniu.
În aprilie, NASA a atribuit un contract pentru dezvoltarea unei nave destinate misiunilor pe Lună echipei Blue Origin, în valoare de 579 milioane dolari, precum și altor două companii, SpaceX, care a primit 135 milioane dolari pentru a-și dezvolta sistemul Starship, și Dynetics, deținută de Leidos, care a câștigat 253 milioane dolari.
NASA este pregătită să aleagă două dintre cele trei companii ”la începutul lunii martie” 2021, pentru a continua construirea prototipurilor de nave pentru misiuni cu echipaj pe Lună începând cu 2024, a spus o purtătoare de cuvânt a agenției.
Dar fondurile mici pentru sistemele de aselenizare puse la dispoziția NASA de către Congres, precum și incertitudinea cu privire la opiniile viitoare ale administrației Biden cu privire la explorarea spațiului, riscă să întârzie decizie NASA de a avansa contractele de aterizare lunară.
Între timp, sonda chineză Chang'e 5, care a părăsit joi suprafața Lunii pentru a aduce mostre selenare pe Terra, a reușit duminică să se conecteze cu modulul plasat pe orbita lunară, o nouă premieră pentru programul spațial chinez, anunță mass-media de stat.
Această manevră se înscrie în cadrul unei misiuni ambițioase care are drept scop să aducă pe Planeta Albastră roci de pe satelitul său, acesta fiind pentru prima dată în mai mult de 40 de ani.
Chang'e 5 este composă din mai multe părți: un orbitator (rămas pe orbita lunară în timpul misiunii), un lunar lander (care a aterizat pe Lună) și un modul de ascensiune (de la sol către orbita lunară).
Acesta din urmă, încărcat cu probe lunare de sol, a ajuns duminică pe orbitator, potrivit agenției de presă oficiale China Nouă, care a citat Agenția Spațială Națională (CNSA).
China Nouă precizează că este pentru Beijing "prima întâlnire și prima aselenizare efectuată pe orbita lunară".
Plecarea capsulei joi de pe Lună este istorică pentru China, pentru că a fost prima dată când Beijingul realizează decolarea unui aparat dintr-un corp străin.
Mostrele, mai întâi plasate în modulul de urcare, au fost transferate într-o "capsulă de întoarcere", care va efectua călătoria către Pământ, potrivit China Nouă.
Dacă întoarcerea pe Pământ se va desfășura fără probleme, China va deveni a treia țară care aduce astfel de eșantioane pe Terra, după Statele Unite și fosta URSS.
Ultima încercare de acest tip a fost una sovietică, cu misiunea Luna 24, realizată cu succes în 1976.
Modulul care a aselenizat marți a plasat drapelul chinez, potrivit imaginilor difuzate de televiziunea publică CCTV.
Această misiune este noua etapă a programului spațial chinez, care a înregistrat o reușită semnificativă la începutul anului 2019 prin aselenizarea unui modul pe partea îndepărtată a Lunii, o premieră mondială.
Nu este pentru prima dată când gigantul asiatic lansează un vehicul spațial pe Lună în cadrul programului Chang'e - de la numele unei zeițe a Lunii din mitologia chineză.
Au fost plasați deja doi mici roboți teleghidați pe Lună ("Iepurele de jad") în 2013 și 2019.
China investește miliarde de euro în programul său spațial, cu scopul de a recupera decalajul față de Europa, Rusia și Statele Unite.
