Producătoarea de film Ada Solomon spune că impactul pe care criza sanitară îl va avea, din punct de vedere financiar, asupra sectorului cinematografic va fi mai puternic decât cel al crizei economice din 2008-2009. Ea semnalează că autoritățile nu au răspuns apelurilor cineaștilor și nici nu au invitat la dialog, situația în domeniu fiind similară celei prin care trece turismul.
Contactată telefonic, Ada Solomon a declarat pentru News.ro: „În prezent, fac încercări de previzionări și planificări pe proiectele care ar trebui filmate anul acesta și trebuie văzut cum se va putea face asta în siguranță și care vor fi costurile suplimentare, pentru că acesta este un lucru foarte greu de dimensionat acum, dar evident că vor trebui luate măsuri pentru protecția echipei și desfășurarea în siguranță. Și toate astea costă. Nu există niciun fel de sprijin, cel puțin până acum, pentru aceste costuri suplimentare în țara noastră. În alte țări, da”, scrie News.ro
Două proiecte Hi Film urmau să intre în producție în această perioadă - lungmetrajul de debut al lui Ștefan Constantinescu, „Om - câine”, și lungmetrajul „Somnambulii” al lui Radu Jude.
Filmările pentru alte două proiecte majoritare erau programate tot acum, iar un proiect din Serbia în care companie era partener minoritar a fost oprit în mijlocul filmărilor.
Pentru tot ce va fi filmat anul acesta trebuie luate măsuri de siguranță, subliniază Solomon. „Va trebui alocat un buget separat, care nu exista, pentru siguranță. De la cumpărat de dezinfectant și măști la aparate de măsurat temperatura. Pentru spațiile deschise va fi puțin mai simplu. Problema cea mai mare pentru domeniu este că, în pandemie, niciuna dintre societățile internaționale de asigurări nu asigură producția pentru eventualitatea apariției unui caz și necesitatea de a opri filmare când cineva din echipă se îmbolnăvește”.
Planificarea făcută de producătoare vizează perioada august - septembrie pentru reluarea filmărilor, cu pregătiri din iunie - final de iulie.
În elaborarea planului de măsuri de siguranță, Ada Solomon - membru al mai multor organizații europene și internaționale de profil - s-a consultat cu colegii din breaslă. „Avem aproape săptămânal videoconferințe și schimbăm între noi materiale și planuri de măsuri făcute în diverse țări. Sigur că e diferit ce se întâmplă în Islanda față de România sau Spania și că fiecare producție are specificitatea ei”.
În prezent, Hi Film continuă lucrul la proiectele aflate în post-producție. „Fluxul este acum regândit, astfel ca el să se desfășoare de la distanță. Lucrăm, de exemplu, la montajul unui documentar cu un regizor care se află la București, unul care se află în Ucraina și monteurul care se află în Croația. Și funcționează, dar, la un punct, trebuie să te reunești. Mai e problema proiectelor care implică echipe mixte, din mai multe țări. Schimbăm între noi toate informațiile, ca să încercăm să adaptăm munca. Lucrurile astea ar trebui și acasă, în consultare cu autoritățile. Dar nimeni nu ne strigă și chiar atunci când noi strigăm «vrem să facem asta, vrem să fim în siguranță, vrem să muncim», undeva lucrurile se opresc și răspunsurile nu mai vin”.
„Încerc să văd, împreună cu colegii și avem discuții, care ar fi pârghiile cele mai puțin împovărătoare pentru bugetul de stat, dar care ar da un suflu sectorului, astfel încât să se poată mișca și să poată rezista, pentru că impactul, în ceea ce privește domeniul cinematografic, este unul pe termen lung. Domeniul cinematografic este în aceeași situație ca turismul. Nu poate produce și nu poate vinde produsele pe care le produce”.
Împreună cu mai mulți cineaști a propus autorităților o serie de măsuri, iar „Ministerul Culturii a fost deosebit de deschis în a le asculta și chiar a propune un plan care cuprinde toate domeniile industriilor creative, un plan defalcat, dar de acolo încolo mare lucru nu s-a întâmplat. În continuare, schema de ajutor de stat pentru cinematografie e cvasi-blocată, iar un dialog aplicat nu există. Asta este marea problemă - constat că nu numai în domeniul nostru. Alți antreprenori, alte organizații de oameni de afaceri au spus că Guvernul e foarte deschis în a primi propuneri, dar, mai departe, când e vorba de pus în aplicare și de implementat..., noi suntem disponibili și vrem să găsim soluțiile împreună și ele să fie aplicabile și croite pe nevoi și știm mai bine decât cei care nu lucrează efectiv pe teren cum e mai bine, astfel încât costurile și pierderile să fie mai mici”.
Din partea Centrului Național al Cinematografiei nu a venit „niciun fel de semnal, nicio invitație la dialog, de propunere de măsuri, de alocări de resurse pentru situații punctuale”.
„Până la urmă, nu suntem o țară care să aibă 1.000 de filme sau 100 de filme care sunt oprite. Probabil că sunt 20 de proiecte care sunt într-o situație delicată și suntem o țară care are nevoie de o strategie pe termen scurt și mediu. Trebuie văzut care sunt pașii de urmat. Știm ce ne așteaptă, știm că nu e vorba numai vorba despre faptul că stăm acum în casă și că suntem într-o criză sanitară. Suntem într-o criză economică. Va urma una care ne va afecta pe toți. În același timp, vrem să contribuim la repornirea economiei, dar ne trebuie un pic de sprijin pentru asta”.
Despre măsurile luate până acum la nivel general, ea afirmă că „nu funcționează în domeniile noastre”. Închiderea cinematografelor, spre exemplu, „oprește o parte importantă din ceea ce înseamnă expunerea, vânzarea, veniturile pe care le face sectorul nostru”. Digitalizarea, informațiile reprezintă lucruri „extrem de importante și care au rămas mereu în urmă”.
„Există o lipsă cronică de date privind dimensiunea sectorului, impactul economic al lui, iar nivelul de contribuție la PIB al industriilor creative este cvasi-necunoscut. El e mare, dar există doar calcule empirice”.
Referitor la pierderile pe care sectorul cinematografic le va suferi, Solomon a declarat: „Am făcut niște aprecieri, bazate pe un soi de bun-simț în a dimensiona ce va fi să fie. Sunt convinsă că va fi un impact la nivel global care se va întinde pe o perioadă de trei ani, într-o variantă optimistă”.
Solomon a făcut o paralelă cu criza din 2008 - 2009 și a impactului ei asupra domeniului publicității. „Un raport al Asociației publicitarilor a arătat că industria de profil din România și-a revenit în aproximativ 12 ani. Iar impactul prezentei situații la nivel global, nu doar la noi, va fi mult mai mare, după părerea mea”.
Legat de cifrele de afaceri și de dimensiunea ocupării forței de muncă, „presupun că vor scădea în următorul an spre 50%, iar în următorii 2 - 3 ani să rămână undeva mai jos, la cel puțin 25%”.
„Nu înțeleg diferențierea asta. Poate că turismul este mai vocal decât industria cinematografică, doar că problemele sunt similare. Și impactul asupra PIB este similar. Ăsta este un lucru care nu se ia în seamă. Suntem un domeniu mic ca număr de companii, dar ce generează e mare și are impact în multe ramificații economice. Sunt multe locuri de muncă și domenii conexe care sunt implicate, chiar turismul”.
Ada Solomon a vorbit și despre impactul asupra producțiilor străine filmate în România. „Va fi greu ca filme străine să vină aici și îi putem convinge prin această schemă de ajutor de stat care este blocată din noiembrie, de când a trecut de la Comisia Națională de Statistică și Prognoză la Ministerul Economiei. Începe foarte ușor să de deblocheze, în sensul că ne-au fost cerute niște documente, dar e un mod care nu e viabil încă și care iar nu ține cont de consultările cu breasla”.
Această schemă și un set de măsuri de securitate pentru filmări ar fi „singurele două elemente” care ar putea genera venirea producțiilor străine în continuare în țară. „Este un efort financiar chiar mic față de ce generează”, a concluzionat Ada Solomon.
