În paralel, mii de comentarii au sancționat postarea, determinând în final La Mița Biciclista să își ceară scuze.
Totul a pornit de la un reel publicat pe contul La Mița Biciclista, în care Edmond Niculușcă vorbește despre diferitele tipologii ale consumatorilor de mâncare, pornind de la celebrul citat atribuit lui Brillat-Savarin, „Spune-mi ce mănânci și îți spun cine ești”.
În clip sunt ironizate mai multe tipologii de consumatori, iar discuția din comentarii a ajuns rapid la diferența dintre merdenea și croissant, respectiv dintre margarină și unt, și "speciile" care mănâncă merdenele, postarea fiind filmată chiar în fața patiseriei de familie din Piața Amzei, apropiată de localul La Mița Biciclista, una de tradiție în vânzarea de merdenele.
Postarea a generat însă reacții virulente, autorul fiind acuzat de aroganță. În plus, a generat un val suplimentar de simpatie cu mica, dar vechea patiserie de familie din piață, care și-a prelungit până târziu în noapte programul de funcționare doar pentru a onora cererea de merdenele.
Pe Facebook a fost creat chiar un eveniment intitulat „Savurăm o merdenea în față la Mița Biciclista”, care îi invită pe bucureșteni să se alăture inițiativei.
Organizatorul le recomandă celor care ajung prin Piața Amzei să treacă pe la Nea Mihai pentru o merdenea, iar apoi să o savureze chiar în fața cunoscutei case Mița Biciclista.
În final, spre seară, La Mița Biciclista a revenit cu un mesaj de scuze.
„Vă mulțumim tuturor celor care, în ultimele ore, ne-ați semnalat derapajul. V-am citit, v-am auzit și înțelegem, cu întârziere, că aveți dreptate. Ne cerem scuze celor pe care i-am jignit”, sună mesajul de scuze.
"Ar fi trebuit să fie un episod despre gurmanzi. În forma publicată, a rănit oameni, amintiri și cel mai cunoscut vecin din Piața Amzei, iar pentru asta îmi asum greșeala în totalitate.
Temperamentul meu impulsiv m-a făcut să greșesc teribil și regret că am înțeles impactul cuvintelor mele atât de târziu. Nea Mihai e un simbol al pieței. Vorbesc de mult despre gastronomia franceză, dar am greșit așezând-o în opoziție cu o tradiție și cu un om al locului.
Nea Mihai, vă cer iertare!
Știu că greșeala mea a lovit și în La Mița Biciclista, în colegii mei, în oamenii care construiesc locul ăsta zi de zi și care nu au nicio vină.
Îmi cer iertare tuturor celor pe care i-am rănit! Am de reflectat după momentul ăsta și o voi face", a transmis și Edmond Niculușcă.
Comentariile au rămas însă negative.
Și primarul general al capitalei, Ciprian Ciucu, a intervenit în dispută, sărind în ajutorul lui Edmond Niculușcă.
Aceasta în contextul în care, conform relatărilor publice, Niculușcă a fost consilier personal la Primăria Capitalei în mandatul lui Nicușor Dan.
În dispută a intervenit chiar și ambasada Danemarcei la București, care a postat un comentariu la clipul de pe pagina localului Mița Biciclista.
„Adoptăm o poziție neutră în dezbaterea unt versus margarină? Întotdeauna. Dar, dacă ne este permisă o sugestie modestă, iată propunerea noastră daneză, menită să împace toate taberele în materie de produse de patiserie”, a comentat Ambasada Danemarcei.
Soluția este integrarea unor cafenele, bistrouri sau restaurante, spune Edmond Niculușcă.
El afirmă că Bucureștiul rămâne blocat într-o viziune deja depășită asupra relației dintre cultură și activitățile de socializare.
„E nevoie ca operatorii culturali să-și schimbe mentalitatea. În niciunul dintre muzeele enumerate nu există o cafenea, pentru că e nevoie de ordonanță de urgență, de hotărâre de guvern ca să faci o cafenea la Biblioteca Națională, la Muzeul Național de Artă.
Trebuie să depășim aceste prejudecăți că cultura e ceva care nu se combină cu cafeaua”, a declarat Niculușcă, citat de G4Food.
Acesta a oferit exemplul La Mița Biciclista, unde o combinație între spațiul cultural și cel de ospitalitate a atras zeci de mii de vizitatori.
„La ultima expoziție am avut 47.000 de vizitatori. Asta se întâmplă pentru că la parter există o braserie, pentru că sunt petreceri, pentru că poți să vizitezi cu cocktail-ul expoziția.
Oamenii au venit pentru fațadă, pentru o fotografie, dar au descoperit și o expoziție despre Monica Lovinescu și au aflat lucruri despre istoria recentă”, a explicat el.
„Nu e nimic rușinos ca Muzeul de Artă să aibă un magazin în care vinde și clătite, și gogoși, face și cafea. În marile orașe europene există restaurante și cafenele de referință în interiorul muzeelor”, a spus acesta.
La începutul anului trecut, Profit.ro a anunțat că omul de afaceri Aurel Iancu, proprietarul celebrei clădiri istorice cunoscută sub numele de Mița Biciclista, și-a extins investițiile în scuarul de la Biserica Amzei, din centrul Bucureștiului, prin achiziția unor clădiri vechi ce urmează a fi renovate și reintegrate în peisajul urban.
El a cumpărat, în 2024, un grup de imobile, cu o suprafață construită de circa 500 de metri pătrați, plus un teren de 150 de metri pătrați adiacent, amplasate în intersecția descrisă de Biserica Amzei, Casa Mița Biciclista și Ambasada Franței, la parterul cărora funcționează o criotorie și un magazin al artistului Dan Coma, soțul creatoarei de modă Doina Levintza.
Clădirile au fost folosite ca locuințe, cu spații comerciale la parter.
Costul acestor achiziții a depășit prețul plătit de Aurel Iancu pe casa Mița Biciclista, spun sursele Profit.ro.
Scopul achizițiilor este acela de a crea o zonă culturală în scuarul de la Biserica Amzei, mai spun sursele Profit.ro.
În acest sens, firma Yancool a lui Aurel Iancu a încheiat o colaborare cu Primăria Sector 1 prin care și-a propus să finanțeze lucrările de revitalizare a scuarului în care se află investițiile sale. Proiectul a și fost votat de Consiliul Local.
SURSA FOTO: biroul de arhitectură Starh
O parte din acest proiect prevede și montarea lângă biserică a sculpturii Trumful Binelui, semnată de Virgil Scripcariu, care acum este expusă în Portugalia.
SURSA FOTO: Institutul Cultural Român
Iancu a cumpărat casa Mița Biciclista în 2021. Aceasta a fost redeschisă un an mai târziu, după ce imobilul a trecut printr-un proces de consolidare care a costat 4,5 milioane de euro.
Clădirea Mița Biciclista a fost construită la începutul secolului al XX-lea, cu fațadă în stil Art Nouveau, după un proiect realizat de arhitectul Nicolae C. Mihăescu, și renovată în 1980. Imobilul, declarat monument de arhitectură în stil baroc, a rămas un simbol al orașului București datorită notorietății Mariei Mihăiescu, curtezană celebră și prima femeie din București care a mers pe bicicletă și care a locuit în acest imobil, conform presei vremii.
Odată cu redeschiderea, clădirea a devenit un centru cultural, fiind organizate aici o serie de baluri și expoziții, și a intrat în atenția publicului prin amplele decorațiuni de Crăciun.
Aurel Iancu este chief technical officer în cadrul Dokia Capital, compania discretului om de afaceri George Brăiloiu specializată în tehnologia blockchain dedicată pieței crypto.
În aceeași zonă, Brăiloiu a cumpărat, prin Dokia Capital, și monumentul istoric Casa Braikoff de lângă Ateneul Român, în care urmează să fie deschis primul magazin Hermes, unul dintre cele mai exclusiviste branduri din lumea modei. Pe aceeași stradă, One United Properties urmează să deschidă primul hotel de 5 stele sub brandul Mondrian din România.
Și dezvoltatorul cu capital israelian Hagag este în discuții cu nume internaționale sonore care vizează intrarea pe piața românească prin intermediul spațiilor de retail disponibile în proiectul H Știrbei Palace. Pentru renovarea Palatului Știrbei de pe Calea Victoriei, dezvoltatorul a alocat un buget de 20 de milioane de euro.
Calea Victoriei din București a urcat două poziții, până pe 38, în clasamentul celor mai scumpe artere comerciale din lume, în contextul în care chiriile din București au înregistrat în ultimul an a șaptea cea mai mare creștere din cele 138 de piețe analizate la nivel global în cel mai recent raport realizat de Cushman & Wakefield.
Zona Calea Victoriei găzduiește retaileri de lux ca Louis Vuitton, Max Mara, Secretist, Casa Frumoasă și hotelieri ca Radisson, InterContinental Athénée Palace Bucharest, Novotel.
„Accesul auto este restricționat vara, în weekend-uri, pe cea mai râvnită arteră a capitalei, deservind afluxul de pietoni, locuitori și turiști, care pot admira obiective ca Palatul Cantacuzino Muzeul George Enescu, Casa Vernescu, Palatul Ghica, Casa Monteoru, Palatul Cesianu, Palatul Știrbei, Ateneul Român, Palatul Regal–Muzeul Național de Artă al României, Biblioteca Centrală Universitară, Palatul CEC etc.
Aceste imobile au fost construite până în anul 1900, de către arhitecți importanti, aduși de Regele Carol I în țară, pentru a consolida statul modern român“, spune Eduard-Mircea Uzunov, fondatorul Regatta, care a încheiat anul trecut tranzacții imobiliare de aproape 40 de milioane de euro, o mare parte dintre acestea în zona Calea Victoriei și Piața Amzei.
