Bărbatul cu detectorul
Era o duminică după-amiază când, în preumblările sale de pe dealurile din apropierea Urlațiului, unul dintre cei 1000 de deținători de detectoare de metale care sunt atestați oficial în Prahova avea să audă sunetul care îi aducea mari speranțe că a făcut descoperirea vieții sale. Bipăitul interminabil se auzea constant de lângă o piatră ceva mai mare de pe un deal uitat de lume. Nici urmă de drum, nici urmă de țipenie omenească cât vezi cu ochii, dar tocmai acesta era semnul că sunt șanse ca țiuitul să indice descoperirea unui rar tezaur. Toți cei din domeniul său au aflat că vechile comunități erau departe de lumea civilizației actuale, pe dealuri și munți, departe de atacatori, în comunități mici pregătite oricând să își ia bruma de bogăție strânsă și să plece mai departe. Vorbim despre comunități care au trăit în urmă cu peste două mii de ani, scrie News.ro.
Omul nu a stat mult pe gânduri, înarmat cu instrumente de arheolog amator, a început să sape. Nu a fost nevoie de prea mult efort, la 25 de centimetri de suprafața solului, a văzut primele semne că ceva-ceva a descoperit - o rotiță de car din epoca fierului acoperea o adevărată comoară. Alte două rotițe stăteau pe cele două părți ale pachetului care, după modul în care erau așezate obiectele, avusese, cândva demult, și o cutie. În interiorul rotițelor de fier, trei spirale mari și groase aurii, în forma a trei brățări.
Consternat de descoperire, bărbatul s-a speriat puțin. Greutatea a ceea ce credea el că sunt brățări era una considerabilă, plus că era clar că erau din aur după sclipirea pe care o aveau deși stătuseră de ceva vreme în pământ.
A săpat puțin mai jos decât locul descoperirii, apoi în stânga și dreapta, dar nu a mai dat de nimic. Nici aparatul nu îi indica că ar mai fi ceva de descoperit.
A doua zi, la prima oră s-a prezentat la Direcția Județeană de Cultură Prahova să predea trofeul. Știa că e infracțiune dacă nu ar face-o, plus că nu ar vrea să simtă blestemul aurului. Știe sigur că, după evaluare, va primi 45% din contravaloarea obiectelor găsite, iar pentru el era suficient. Vrea să rămână necunoscutul care, într-o duminică după-amiază, a participat la redescoperirea istoriei foarte vechi.
Arheologii
Piesele au ajuns la Muzeul de Arheologie Prahova, unde specialiștii le-au preluat pentru analiză. Alin Frînculeasa este doctor în arheologie, cercetător, specialist în istoria foarte veche și coordonator al unor importante șantiere arheologice preistorice din județul Prahova. Spune, pentru News.ro, că descoperirea este una excepțională pentru spațiul românesc.
"Datarea artefactelor este deocamdată problematică pentru că piesele par să aparțină unui interval care acoperă etapele mijlocii și târzii ale epocii bronzului și începutul primei epoci a fierului", explică Alin Frînculeasa. Asta înseamnă că între momentele creării unora dintre ele și cele ale manufacturării celorlalte ar fi o distanță de câteva sute de ani. Arheologii vor să încerce să afle cum a fost posibil să ajungă toate în același loc sau dacă, de fapt, toate datele lor de dinainte de această descoperire nu sunt greșite.
Acesta este motivul pentru care deja arheologii au pus pe lista săpăturilor viitoare dealul la marginea căruia a fost făcută descoperirea pentru a vedea dacă există urme de viețuire în zona respectivă și din ce perioadă a bronzului sau a fierului datează ele.
Tot astfel speră să poată stabili dacă locul în care au fost găsite obiectele era unul votiv sau dacă ele au fost ascunse doar temporar în fuga de invadatori.
Până atunci arheologii au făcut propriile cercetări în groapa despre care există date că ar fi fost găsite artefactele, pentru a vedea dacă pot fi găsite informații relevante.
Obiectele
"Brățările" de aur găsite au aproximativ 320 de grame și s-au dovedit a fi colane (coliere pentru gât - n.r.) rulate să poată fi depuse într-un loc restrâns. Au mai fost găsite trei rotițe și două topoare mici. Unul dintre coliere are ștanțate modele care se regăsesc pe mai multe obiecte de ceramică din diferite perioade ale epocii bronzului, iar stilul celorlalte se găsește și pe alte obiecte de argint din diferite epoci. Ultima piesă descoperită a apărut aproape în tăcere, așezată pe fundul gropii, ca și cum fusese lăsată acolo intenționat, pentru a fi găsită după veacuri. Era o brățară de bronz, acoperită de pământ și timp, dar încă păstrând ceva din strălucirea ei de odinioară. Descoperirea ei a închis parcă întreaga poveste a săpăturii, asemenea unui ultim gest rămas din viața celui care o purtase cândva.
Arheologii vor să afle și ce tip de aur a fost folosit, de unde provenea acesta pentru a vedea, de exemplu, care erau legăturile comerciale sau, de ce nu, cum erau ele realizate.
După clarificarea tuturor aspectelor, obiectele vor fi expuse publicului larg, cel mai probabil în Muzeul de Istorie și Arheologie Prahova.
