Casa Ilie Niculescu-Dorobanțu din București, zona Victoriei, este scoasă la vânzare pentru 4,5 milioane de euro, potrivit site-ului Artmark.
Construită în stil neogotic francez, proiectată de arhitectul Grigore Cerchez, valoarea ei este estimată la 5 - 5,5 milioane de euro, scrie News.ro.
Casa a fost construită între anii 1896 și 1911. Imobilul din strada Verde 9 (astăzi, strada Gheorghe Manu) a venit la inițiativa Tațianei Niculescu-Dorobanțu. Una dintre cele patru fiice ale lui Ion C. Brătianu, Tațiana (1870-1940) s-a căsătorit în 1900 cu Ilie I. Niculescu-Dorobanțu (1873-1943), om politic liberal și prefect de Ilfov. Printre proprietățile lor se va număra și conacul Darvari, din apropierea Bucureștiului.
Sursa foto: artmarkhistoricalestate.ro
Planurile semnate de arhitectul Grigore Cerchez (Cerkez) specificau „un corp de clădire cu 2, 3 și 4 caturi, de zid masiv, acoperit cu țiglă”, având o suprafață de 668,29 mp. Într-o scrisoare din 9 mai 1910 către sora ei, Măriuța Pillat, aflată pe atunci la Paris, Tațiana mărturisea: „cred că vom avea o casă foarte frumoasă în stil Louis XII, cu piatră sculptată și brique aparentă”. Pe 25 septembrie 1913, Tațiana îi scria din Franța Sabinei Cantacuzino: „De castelele de pe Loire nu îți mai vorbesc, sunt orbită de atâtea frumuseți și foarte mândră am constatat că, fără comparație posibilă cu acestea, casa mea este foarte frumoasă. Din păcate, din cauza străzii înguste, palatul pare înghesuit”. Pentru a mobila interiorul casei, Tațiana a ales obiecte de artă tradițională românească și piese cumpărate din anticariatele din Paris și München. Din Spania a adus piese de mobilier și tapiserii. Tațiana voia ca totul să fie perfect și le spunea apropiaților: „O să vă arăt cutare cameră când o să fie complet mobilată.”
Sursa foto: artmarkhistoricalestate.ro
Clădirea impozantă se distinge prin elementele constructive și decorative: zidăria de cărămidă aparentă, în nuanțe variate de roșu, siluetele turnurilor, portalul intrării, ferestrele impunătoare cu menouri sculptate în piatră, în stil Neogotic francez, detaliile traforate ale teraselor și ferestrelor, cornișele, garguiele, vitraliile și arcele frânte ce marchează exteriorul și interiorul.
Sursa foto: artmarkhistoricalestate.ro
În testamentul său, Ilie I. Niculescu-Dorobanțu a donat imobilul Așezământului Ion C. Brătianu, cu condiția ca acesta să devină Muzeul „Ilie, Tațiana și Ion Niculescu-Dorobanțu”. Între 1948-1957, imobilul a găzduit cantina salariaților Ministerului Industriei Metalurgice și Construcției de Mașini. În 1956, în urma insistențelor Direcției Monumentelor Istorice, care considera imobilul a fi „unul dintre cele mai valoroase ale Capitalei din punctul de vedere al artei arhitecturale”, clădirea a fost trecută în patrimoniul Ministerului Culturii și Învățământului, realizându-se lucrări de consolidare. Din 1958, a găzduit Școala medie tehnică de coregrafie, unde învățau 300 de elevi.
