Evenimentul este într-o zonă pustie de pe pantele sale superioare.
Din acest motiv, erupția nu reprezintă în prezent niciun pericol pentru satele situate în aval, transmit vulcanologii.
În jurul miezului nopții de 1 ianuarie 2026, senzorii termici de pe sateliți au început să detecteze anomalii de căldură în zona Etnei, arată Agerpres.
Dimineața, imaginile satelitare au confirmat apariția unui nou flux de lavă în partea superioară a Văii del Bove, sub creasta Serracozzo.
O fractură eruptivă cu mai multe guri s-a activat în apropierea conului Monte Simone, cunoscut pentru o erupție produsă în anii 1811-1812, a explicat vulcanologul Boris Behncke de la INGV-OE din Catania.
Acesta a descris pe Facebook formarea unei guri efuzive în Valea del Bove, cu aspect deșertic, lângă Monte Simone, la aproximativ 2.100 de metri altitudine.
Din această gură a pornit un flux de lavă, al cărui front a coborât până la altitudinea de 1.580 de metri. Privit de pe panta estică inferioară a Etnei, acest flux de lavă pare extrem de jos și foarte aproape de sate precum Milo și Fornazzo.
Din fericire, în realitate situația nu este alarmantă. Frontul cel mai avansat al lavei se află la aproximativ 5 km de Fornazzo și la 5,5 km de Milo, distanțe dificil de parcurs pentru un flux de lavă care a început deja să se deplaseze în aval.
Debutul erupției, explică vulcanologul de la INGV-OE din Catania, nu a fost observat nici de localnici, nici de camerele de monitorizare - fie ale INGV, fie private - deoarece flancul estic al vulcanului era acoperit de un strat dens de nori.
Abia la lăsarea serii, o strălucire intensă a devenit vizibilă în imaginile transmise de unele camere web, inclusiv cea a INGV de pe insula Vulcano.
