Guvernul a redactat actul normativ care prevede că România va avea zi de doliu național sâmbătă, când vor fi și funeraliile Papei Francisc.
VEZI AICI ȘI Principalii candidați pentru a deveni noul Papă
În ziua de doliu național, toate instituțiile și autoritățile publice centrale și locale vor arbora drapelul României în bernă.
Documentul poate fi văzut AICI
Drapelul României în bernă se mai arborează:
a) la sediile partidelor politice, sindicatelor, patronatelor, instituțiilor de învățământ de orice grad, instituțiilor de cultură și misiunilor diplomatice ale României;

b) la punctele pentru trecerea frontierei, precum și în aeroporturi, porturi, gări și autogări;
c) ca pavilion, pe navele de orice fel și pe alte ambarcațiuni ce navighează sub pavilionromânesc.
Aceeași obligație revine și persoanelor fizice, dacă arborează drapelul României la domiciliu sau la reședință.
În ziua de 26 aprilie 2025 posturile de radio și televiziune, precum și instituțiile de cultură își vor adapta programul în mod corespunzător

Funeraliile Papei Francisc vor avea loc sâmbătă, 26 aprilie, la ora locală 10.00 (11.00, ora României), potrivit unui anunț al Vaticanului.
Anterior a făcut o baie de mulțime în papamobil - VEZI AICI
Papa Francisc (născut Jorge Mario Bergoglio, 17 decembrie 1936, Buenos Aires, Argentina – 21 aprilie 2025, Vatican) a fost al 266-lea episcop al Romei și papă al Bisericii Catolice, ales în data de 13 martie 2013 de către conclavul cardinalilor. Înainte de alegerea sa, a fost arhiepiscop de Buenos Aires din 1998. A fost primul papă originar de pe continentul american, primul iezuit și primul papă neeuropean după Papa Grigore al III-lea (731–741).
Viața și formarea
Jorge Mario Bergoglio s-a născut într-o familie de emigranți italieni, fiind unul dintre cei cinci copii ai unui muncitor de cale ferată. A studiat chimia în Buenos Aires, apoi a urmat seminarul iezuit din cartierul Villa Devoto. În 1958 a devenit novice în Societatea lui Isus. A obținut licența în filosofie la Colegio Máximo San José din San Miguel, după care a predat literatură și psihologie în instituții catolice din Santa Fe și Buenos Aires.

Unul dintre formatorii săi spirituali a fost preotul greco-catolic Ștefan Czmil, refugiat ucrainean, care l-a inițiat în spiritualitatea creștină răsăriteană.
Parcurs ecleziastic
A fost hirotonit preot în 13 decembrie 1969. În 1992 a fost numit episcop auxiliar de Buenos Aires, iar în 1998 a devenit arhiepiscop. Ulterior, i-a fost încredințată și jurisdicția asupra credincioșilor de rit bizantin din Argentina, inclusiv a celor aparținând Bisericii Române Unite cu Roma.
A devenit cardinal în consistoriul din 21 februarie 2001, numit de Papa Ioan Paul al II-lea.
Una dintre cele mai tensionate confruntări publice a avut loc în 2010, când s-a opus proiectului de lege privind căsătoria între persoane de același sex, calificându-l drept „un război distructiv contra planului lui Dumnezeu”. Totuși, în plan pastoral, s-a pronunțat în favoarea unei soluții de compromis prin recunoașterea uniunilor civile, propunere care nu a fost sprijinită de majoritatea episcopilor argentinieni.
Pontificatul
La 13 martie 2013, conclavul cardinalilor l-a ales papă sub numele de Francisc, în amintirea Sfântului Francisc de Assisi. Slujba de inaugurare a pontificatului a avut loc pe 19 martie 2013, la care a participat și patriarhul ecumenic Bartolomeu I – un gest de deschidere ecumenică fără precedent în epoca modernă.

În 2014, Papa Francisc s-a întâlnit la Ierusalim cu același patriarh ortodox, iar în 2016, în Havana, a avut o întâlnire istorică cu patriarhul Chiril I al Moscovei, în urma căreia a fost semnată o declarație comună privind reconcilierea dintre ortodocși și greco-catolici.
După izbucnirea războiului din Ucraina în 2022, a inițiat mai multe apeluri pentru pace, a trimis ajutoare umanitare prin cardinali special trimiși și a consacrat Rusia și Ucraina Maicii Domnului într-un act solemn de rugăciune.
Limbi și interese personale
Papa Francisc vorbea fluent spaniola, italiana, engleza, franceza, latina și germana. Avea noțiuni de portugheză. Îi aprecia pe scriitorii Hölderlin, Borges și Dostoievski, era pasionat de cinematografia neorealistă italiană și susținea echipa de fotbal San Lorenzo de Almagro.
Pe 24 noiembrie 2017 a fost ales membru de onoare al Academiei Române.
În perioada 31 mai – 2 iunie 2019, Papa Francisc a efectuat o vizită apostolică în România, sub genericul „Să mergem împreună!”. Pe 2 iunie, la Blaj, a prezidat beatificarea episcopilor greco-catolici morți în închisorile comuniste.