Termenul limită pentru depunerea aplicațiilor este 8 iulie 2026, iar clubul își propune să aibă un produs final până la finalul lunii septembrie, interval în care trebuie depusă și documentația pentru înregistrarea juridică a noii mărci.
Ce cuprinde proiectul
Contractul care va fi atribuit nu se limitează la o siglă. Pachetul de lucru include un diagnostic inițial, platforma de brand, identitatea vizuală (siglă, culori, tipografie și aplicații prioritare), identitatea verbală și documentația necesară înregistrării mărcii. Clubul precizează că nu vor fi solicitate propuneri creative sau variante de logo în etapa de selecție, ceea ce indică un proces axat pe evaluarea capacității agenției, nu pe concursuri de concepte.
Din perspectiva agenției câștigătoare, mandatul are potențial de extindere pe termen lung, urmând să acopere ulterior comunicarea digitală, echipamentele de joc, merchandisingul și experiența din stadion, zone care presupun contracte succesive de implementare.
Un proces cu miză dublă: legală și de imagine
Prima fază a rebrandingului s-a desfășurat confidențial, din motive juridice legate de înregistrarea mărcii, expunerea publică prematură putând compromite procedura. După finalizarea acestei etape, clubul a decis reluarea procesului într-un cadru colaborativ, formând un grup de lucru mixt alături de reprezentanți ai comunității de suporteri, care vor avea cuvânt de decizie asupra rezultatului final.
Din perspectivă comercială, această structură de guvernanță adaugă un nivel suplimentar de complexitate pentru agențiile interesate: colaborarea nu se va limita la conducerea clubului, ci va implica negocieri și consultări cu stakeholderi multipli.
Criterii de selecție
Clubul a indicat că va ține cont de experiența agenției în proiecte similare, de capacitatea echipei de a respecta un calendar strict și de alinierea cu valorile clubului. Agențiile admise în proces vor avea acces la materialele de cercetare din exercițiul anterior de rebranding, un avantaj care ar putea reduce costurile și timpul alocat fazelor incipiente ale proiectului.
Reprezentanții Dinamo urmează să contacteze aplicanții individual, după parcurgerea formularelor depuse, pentru stabilirea pașilor următori.
Interviu: Dan Gătăianțu, CFO Dinamo
Am discutat cu Dan Gătăianțu, CFO al clubului Dinamo, despre miza financiară și de guvernanță a acestui proiect.
Care este impactul financiar/comercial pe termen lung al acestui proiect de rebranding pentru club?
Înainte de a răspunde punctual, țin să dau o veste bună: interesul din piață a fost peste așteptări. La momentul acestui interviu avem aproape 20 de aplicații depuse, iar tocmai pentru că vrem să lăsăm timp suficient tuturor agențiilor serioase care încă își pregătesc dosarul, am decis să prelungim termenul-limită de depunere până pe 10 iulie 2026.
Legat de impactul financiar: noi nu tratăm acest proiect ca pe un exercițiu de imagine, ci ca pe o investiție strategică. Un rebranding făcut corect nu înseamnă doar o siglă nouă, ci o platformă de brand care ne ajută să construim coerent zone care astăzi generează venituri direct sau indirect – merchandising, sponsorizări, membership, experiența din ziua meciului. Misiunea acestui proiect este, până la urmă, să susțină două obiective pe care le urmărim în paralel: performanța sportivă de top și sustenabilitatea financiară a clubului. O platformă de brand solidă, construită corect, contribuie semnificativ la amândouă – ne ajută să atragem parteneri comerciali mai puternici, să creștem veniturile recurente din merchandise și membership și, per ansamblu, să avem o bază financiară mai stabilă din care să susținem proiectul sportiv pe termen lung.
De ce a fost necesară păstrarea confidențialității în prima fază a procesului, din perspectivă juridică și de risc financiar pentru club?
Motivul real, simplu spus, este că vechea identitate vizuală nu era a lui Dinamo. Clubul folosea sigla în baza unui contract de cesiune vechi de peste două decenii, iar acest tip de drept nu era suficient pentru cerințele de licențiere UEFA, care impun control juridic exclusiv asupra siglei, mărcilor și culorilor oficiale. Voiam să evităm cât mai multă atenție asupra acestui proces exact ca să nu punem în pericol demersul de obținere a unei identități proprii, înregistrate pe numele clubului, până la momentul licențierii pentru sezonul 2026/2027.
Trebuie înțeles și contextul: în paralel se derulau mai multe demersuri esențiale pentru viitorul clubului – ieșirea din insolvență, finalizată în iunie 2025, reconstrucția sportivă a echipei și, în același timp, obținerea unei sigle proprii, înregistrate juridic. Toate acestea aveau un singur scop: ca Dinamo să fie eligibil pentru participarea în cupele europene începând cu acest sezon. Dacă informația despre schimbarea siglei ar fi ieșit prematur la public, riscam opoziții și contestații care ar fi putut prelungi semnificativ procesul de înregistrare a mărcii – timp pe care, pur și simplu, nu îl aveam, pentru că exista un termen strict până la care trebuia depusă documentația de licențiere. Faptul că nu am reușit să ne calificăm sportiv în cupele europene în acest sezon nu schimbă cu nimic responsabilitatea pe care o avea conducerea clubului: să elimine orice risc juridic care ne-ar fi putut bloca dreptul de a solicita această licență.
Este adevărat că în procesul inițial de definire a noii identități, mai multe agenții au refuzat să colaboreze cu Dinamo? Ce va fi diferit în acest nou proces de definire a identității?
Nu aș vorbi despre un refuz explicit, ci mai degrabă despre un moment nepotrivit pentru multe agenții. Eram într-o etapă foarte devreme și fragilă a reconstrucției clubului – ne aflam în insolvență, reconstruiam simultan echipa, structura și imaginea – iar suporterii nu erau implicați în proces, din motivele juridice pe care le-am explicat. Presupun că multe agenții au perceput asta ca pe un risc reputațional real: să te asociezi cu o schimbare de identitate care putea fi contestată de o parte a comunității, fără un cadru clar de dialog cu suporterii, în contextul unui proiect de reconstrucție ambițios, într-un moment atât de timpuriu.
Asta este, de fapt, diferența esențială față de atunci. Acum pornim de pe o poziție solidă: avem o identitate vizuală înregistrată în proprietatea clubului, am ieșit din insolvență, echipa e mai puternică și mai bine organizată, avem un grup de lucru mixt funcțional, cu suporteri implicați activ, și un proces deschis, transparent, cu reguli clare. Acum nu cred că mai vorbim de risc reputațional, ci, de fapt, de o oportunitate reputațională unică pentru agențiile eligibile.
Cum a fost gândită colaborarea cu reprezentanții suporterilor în acest proces, cum a luat naștere grupul de lucru mixt și ce rol au avut suporterii în stabilirea criteriilor de selecție a agenției?
Colaborarea de acum vine, de fapt, dintr-un dialog real pe care l-am purtat cu reprezentanții suporterilor după prezentarea identității din mai. Mulți dintre ei au înțeles necesitatea confidențialității din prima fază, dar discuția aceea ne-a confirmat ceva ce noi înșine credeam de la început: că este esențial ca suporterii să fie implicați activ într-un astfel de proces, nu informați ulterior. De altfel, și atunci când am pregătit identitatea prezentată în mai, am discutat intern despre cât de importantă este implicarea suporterilor – doar că riscurile juridice erau prea mari ca să ne permitem asta încă din prima etapă.
Acum situația e diferită. Fie că ne place sau nu forma primei identități prezentate, un lucru cert este că avem o siglă înregistrată în proprietatea Dinamo. Din acest punct de vedere suntem protejați, iar tot ce ținea de risc juridic a dispărut. Asta ne permite să dezbatem public toate aceste lucruri, ceea ce nu era posibil înainte.
Grupul de lucru mixt este, concret, o echipă de proiect cu mai mulți membri atât din partea clubului, cât și din partea comunității de suporteri, implicați activ pe tot parcursul procesului. Până acum am stabilit împreună scopul proiectului, modul de lucru, calendarul și procesul de selecție a agenției. Este important de subliniat că lucrăm cot la cot – nu este o consultare formală, ci un demers cu adevărat comun.
Faptul că decizia finală privind noua identitate vizuală le va aparține suporterilor este o premieră pentru club. Cum a fost primită această abordare la nivel intern și ce a determinat clubul să cedeze o parte din decizie către comunitate?
Da, decizia finală va aparține suporterilor dinamoviști. N-aș spune însă că am cedat ceva – dimpotrivă, cred că este de fapt cea mai naturală și mai corectă abordare pentru un club ca Dinamo. Rolul clubului rămâne esențial: trebuie să ne asigurăm că proiectul este implementat în mod profesionist, că noua identitate este construită corect pe istoricul lui Dinamo și pe ceea ce înseamnă Dinamo astăzi, că respectă regulile unei identități moderne, compatibile cu strategia comercială a clubului, și că este, din toate punctele de vedere, în regulă din punct de vedere juridic. Dar cred că cel mai important lucru dintre toate este să ne asigurăm că mecanismul prin care va fi votată sigla finală reflectă cu adevărat voința și dorința dinamoviștilor, nu doar formal, ci în fapt. Toate aceste elemente trebuie să se regăsească în rezultatul final.
Dincolo de asta însă, cred sincer că faptul că suporterii vor avea ultimul cuvânt este ceva unic în fotbalul românesc și o oportunitate uriașă – atât pentru credibilitatea proiectului, cât și pentru relația pe termen lung dintre club și comunitate.
În ce măsură lipsa drepturilor exclusive asupra vechii identități vizuale a reprezentat un obstacol concret în relația cu UEFA?
A fost un obstacol real, nu unul teoretic. Vechea siglă era folosită de club în baza unui contract de cesiune semnat în 2005, care însă nu fusese înscris la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, așa cum ar fi trebuit. Practic, acel contract nu era opozabil terților și nu constituia un titlu suficient de clar și exclusiv pentru cerințele de licențiere UEFA, care presupun control juridic deplin asupra siglei, mărcilor și culorilor oficiale ale clubului. Fără această claritate, riscam ca dosarul de licențiere pentru cupele europene să fie respins direct pe criteriul juridic, indiferent de rezultatele sportive. De aceea am ales să depunem în procesul de licențiere identitatea pentru care puteam prezenta o documentație clară pe numele societății noastre.
Ce se întâmplă dacă apar divergențe de opinie între management și reprezentanții suporterilor pe parcursul procesului de selecție sau al deciziei finale, există un mecanism stabilit de rezolvare?
Am creat împreună, în cadrul grupului de lucru, un set de reguli clare prin care luăm decizii, astfel încât să ne asigurăm că orice produs al acestui proiect reprezintă cu adevărat voința suporterilor și a clubului. Avem definită, de exemplu, noțiunea de decizii strategice în cadrul echipei de proiect – decizii care se pot lua doar prin consens între club și suporteri. Practic, la deciziile critice pentru proiect avem provocarea de a găsi acest consens; nu putem trece peste asta unilateral, nici clubul, nici suporterii.
Ce este cu adevărat important – și încă în lucru – este mecanismul prin care se va alege identitatea vizuală finală. Cel mai probabil vom ajunge cu mai multe variante de identitate, fiecare cu explicațiile ei, dintre care una va fi aleasă prin vot. Ce ne preocupă acum este exact modul în care organizăm acest vot: vrem un mecanism prin care cât mai mulți dinamoviști să își poată exprima opinia, dar și unul care să ne asigure că rezultatul nu poate fi manipulat sau distorsionat de terți. Nu am finalizat încă acest mecanism, dar este una dintre prioritățile noastre pentru etapele următoare.
