Bunurile culturale vor putea ”circula” în UE, fără a fi considerate export, dar tot vor avea nevoie de ”certificat de circulație”

Guvernul a decis să reglementeze situația bunurilor culturale naționale pe piața liberă a Uniunii Europene, dar nu va elimina în totalitate restrângerile de circulație pentru aceste bunuri. Chiar dacă nu va fi considerată operațiune de export, scoaterea unui bun cultural în afara României, dar în spațiul UE, va avea nevoie de un certificat de circulație, temporar sau definitiv. În schimb, operațiunea de export va fi considerată scoterea acestor bunuri în afara statelor UE. 

Guvernul Cioloș a adoptat în 2016 un proiect de lege, inițiat de Guvernul Ponta, care redefinea exportul bunurilor de patrimoniu ca fiind scoatere în afara teritoriului Uniunii Europene și stabilea utilizarea sintagmei "circulație ilegală" pentru scoaterea bunurilor în afara teritoriului României, dar în interiorul Uniunii Europene.

Proiectul de lege a fost amendat însă, anutl trecut, de Parlament astfel încât să fie eliminate toate noile reglementări de circulație a acestor bunuri în interiorul Uniunii Europene sau de export în afara Uniunii, păstrându-se doar niște definiții și proceduri generale.

Acum, guvernanții au pregătit o ordonanță care stabilește regimul circulației în UE a acestor bunuri sau a exportului acestora în afara spațiului comunitar.

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV După Adidas, și H&M vrea să plece din Centrul Vechi. Magazinul deschis în 2013 va fi primul închis în România de retailerul suedez

Astfel, scoaterea bunurilor culturale mobile, în afara teritoriului României, dar îninteriorul Uniunii Europene, se face în baza certificatului de circulație în interiorul Uniunii Europene, ce poate fi temporar sau definitiv.

Prin urmare, certificatul de export va fi eliberat pentru exportul în afara spațiului Uniunii Europene a bunurilor culturale mobile. 

Certificatul de export, licența de export sau, după caz, certificatul de circulație în interiorul Uniunii Europene, va fi emis de serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii și Identității Naționale.

Scoaterea în afara teritoriului României a bunurilor culturale mobile clasate întezaur, cum este de pildă cazul sculpturii ”Cumințenia Pământului” de Constantin Brâncuși, indiferent de proprietar sau de titularul dreptului de administrare, va fi avizată de Comisia Națională a Muzeelor și Colecțiilor și va fi aprobată de ministrul culturii și identității naționale.

CITEȘTE ȘI DOCUMENT+VIDEO Țiriac se judecă cu WTA în 4 țări, împotriva egalității de premii femei-bărbați în tenis, dar și ca urmare a scandalului suspendării lui Ilie Năstase după Fed Cup 2017

Guvernul, la fel ca majoritatea parlamentară anul trecut, nu a considerat necesar să prevadă acum un termen clar pentru care bunurile din categoria tezaur pot fi scoase din țară.

Proiectul de lege adoptat de cabinetul Cioloș prevedea că opere precum "Cumințenia Pământului" de Constantin Brâncuși și alte bunuri mobile de tezaur ale patrimoniului național nu vor mai putea fi scoase din țară, indiferent dacă aparțin statului sau unui proprietar privat, decât pentru un an. 

Deputații au respins îns la votul final introducerea unui astfel de termen, menținând prevederea actuală că ele pot fi scoase din țară temporar, fără a specifica, însă, ce perioadă poate fi considerată "temporar".

CITEȘTE ȘI DOCUMENT Guvernul arată că instituției ”Regele Mihai I” nu îi pot fi prealocați 860.000 euro sau bani din rezervă. Premierul cere compensarea cheltuielilor, de regulă un pas spre respingere

Proiectul de act normativ nu oferă însă o libertate autentică operelor de artă românești, care nu sunt clasificate drept bunuri de patrimoniu, impunând în continuare obligația clasificării și obținerii unui certificat pentru foarte multe bunuri culturale, care nu reprezintă interes decât pentru piața de profil.

Artiștii români și reprezentanții pieței de artă din România au reclamat că, după 1989, deși bunuri importante de patrimoniu au părăsit țara cu complicitatea direcțiilor de cultură, circulația liberă a operelor care nu sunt de patrimoniu ale artiștilor clasici și moderni români pe piața europeană a fost îngreunată de restricțiile impuse de autorități. Acestea nu fac decât să pună astfel obstacole incluisv integrării operelor de artă contemproane românești în piața de artă europeană, moștenind o idee promovată de regimul comunist, și anume că arta românească de valoare trebuie să rămână în întregime în țară.