România nu se poate dezlipi de restul țărilor europene și să ofere dobânzi peste rata inflației, spune guvernatorul Mugur Isărescu. Oficialul BNR transmite bancherilor să crească dobânzile la depozitele populației înainte să ceară de la BNR îngustarea coridorului din jurul dobânzii cheie sau operațiuni de sterilizare.
Rata anuală a inflației a trecut în a doua jumătate a anului trecut peste nivelul dobânzii cheie a BNR (și va ajunge la 5% în prima parte a acestui an, potrivit noilor prognoze ale BNR), peste ratele dobânzilor interbancare. Pe scurt, asta înseamnă că dobânzile sunt real-negative, adică nu acoperă devalorizarea banilor.
„Noi, la BNR, am învățat o regulă simplă: dobânzile trebuie să fie pozitive. Acum când nu se mai respectă regula, suntem întrebați. Domnule, când ați avut dreptate?”, spune Isărescu.
Guvernatorul spune că dobânzile au fost până anul trecut „categoric pozitive”, pe fondul scăderii inflației, ca urmare a reducerii TVA, dar că situația s-a stricat recent, la fel ca în cazul Ungariei și Polonia, mai puțin al Cehiei, care a imitat politica monetară a Băncii Centrale Europene.
Pe de altă parte, BNR nu are cum să facă dobânzile real pozitive în contextul european și internațional, explică Isărescu.
„În ultimele luni, datorită acestui puseu inflaționist, rata anuală a inflației a sărit peste dobânda noastră și peste dobânda ROBOR, și au început discuțiile, domnule, dobânzile sunt negative, de ce nu se duce BNR cu rata de politică monetară la 4% sau la 5%. Chiar că nu ne putem dezlipi să fim noi singurii din Europa care să facem acest lucru cu dobânzile, să le împingem foarte în sus. Stimulăm intrările de capitaluri speculative. Oricum, suntem cu dobânda cea mai mare din Europa!”, spune guvernatorul.
El se teme că într-un astfel de scenariu România s-ar confrunta cu o infuzie de bani speculativi.
„Noi am mai trăit acel numit carry-trade. Băncile, în loc să facă creditare a economiei, trezorierii aduceau banii de la banca mamă și îi plasau la banca națională”, spune guvernatorul.
BNR a majorat dobânda cheie cu 0,5 puncte procentuale în acest an la 2,25% și a îngustat în mai multe rânduri coridorul simetric. Astfel, dobânda pentru facilitatea de credit (lombard) a crescut de la 1,75% la 2,25% și cea la facilitatea de depozit, la care băncile parchează banii în exces la BNR peste noapte, de la 0,25% la 1,25%.
Isărescu susține că această dobândă este foarte bună în context european și că băncile ar trebui să crească remunerațiile pentru depozitele clientelei înainte să ceară mai mult de la BNR.
„Le adresez din nou un mesaj prietenilor din băncile din România, dar și de peste hotare, tindem să ieșim din club exact la depozite noi la termen ale populației. Noi le dăm 1,25% la excesul de lichiditate, care concentrat pe vreo 6 bănci mari. 1,25% e un nivel bunicel de tot, față de ce se dă în Europa. Și acceptăm să ne ducem cu acesta sus dacă condițiile vor cere să ne apropiem de 2,25% cât este rata de politică monetară, prin operațiuni de sterilizare. Dar atunci ne duce la 2,25%, ceea ce este, deja, din punct de vedere european chiar foarte ridicat, și ei rămân cu ratele de dobândă la depozite la mai puțin de 1%... Aici trebuie păstrat un echilibru!’”, spune guvernatorul.
Graficul de mai jos, prezentat de guvernator, arată că dobânzile sunt real-negative atât în cazul ratelor interbancare, cât și a remunerațiilor la termen. Pe de altă parte, în cazul depozitelor la termen ale populației, dobânzile sunt puternic real-negative, cele mai scăzute în comparație cu țările din regiune.
Analiștii bancari estimează că BNR va urca dobânda cheie la 2,75-3% la finele anului. Cu o inflație prognozată la 3,5% la finele lui 2018, dobânzile vor rămâne, în aceste condiții, real-negative și în acest an.
Sursa grafice: Prezentarea guvernatorului BNR privind inflația
