Guvernatorul Mugur Isărescu explică creșterea dobânzilor pe piața interbancară prin restrângerea lichidității ca urmare a încasărilor mai mari ale statului la buget pe finele lunii, care a corespuns cu perioada de constituire a rezervelor minime obligatorii ale băncilor, dar și cu factori fundamentali așteptările mai mari privind creșterea inflației și a unei politici monetare mai stricte a BNR. Isărescu admite și că au fost presiuni pe cursul de schimb, dar n-a comentat direct intervențiile băncii centrale.
Ratele ROBOR pe termen până la o săptămână au ajuns, la fixingul de astăzi, la 2%, peste dobânda cheie de 1,75%. Ulterior, BNR a împrumutat băncile cu 9,3 miliarde de lei printr-o operațiune repo. ROBOR la 3 luni a ajuns la 1,8%.
Kasparov vine în premieră în România. Detalii AICI
“Este vorba de o volatilitate, cum au crescut foarte repede, probabil se vor și detensiona”, spune Isărescu în briefingul de presă de după ședința de politică monetară, unde BNR a decis îngustarea coridorului simetric din jurul dobânzii cheie, ceea ce va reduce variația ratelor.
Ratele interbancare au fost scăzute o perioadă îndelungată, iar creșterea lor era inevitabilă și anunțată de BNR, explică guvernatorul, banca centrală intervenind pentru a calma volatilitatea.
Guvernatorul explică, însă, că nu ne mai putem aștepta la rate de 0,6%, cum am avut o perioadă, existând însă posibilitatea ca acestea să coboare până ușor sub 1% în anumite contexte favorabile de lichiditate, cum ar fi intrările de capital.
“Nu vindem iluzii populației. S-a ieșit din zona dobânzilor foarte scăzute, apropiate de zero în toată lumea”, spune Isărescu, explicând că trebuie luat în calcul și că inflația “se va duce spre 2% la finalul anului.”
Au fost și anumite presiuni pe curs
Guvernatorul a refuzat să răspundă direct la o întrebare privind intervențiile băncii centrale în piața valutară. Însă a admis că a fost și presiune pe cursul de schimb, și că leul s-a zbătut în buza a 4,6 unități/euro.
Isărescu explică și legătura strânsă dintre piața monetară și cea valutară, ultima fiind influențată, dincolo de factorii fundamentali, și de lichiditatea din piață.
Altfel spus, o lichiditate ridicată permite băncilor să finanțeze pozițiile valutare scurte, ceea ce e în dezinteresul unei bănci centrale care încearcă să limiteze o depreciere valutară.
Economiștii băncilor scriau că traderii au închis unele poziții pe deprecierea leului, costul cu swap-urile devenind prea ridicate.
Azi, BNR a vărsat 9,3 miliarde de lei în piață, după ce luni dobânzile overnight au depășit pentru prima oară dobânda cheie în ultimii ani. Isărescu spune că BNR nu a intervenit mai devreme pentru că nu ar fi avut cine să ia banii la un cost de 1,75% și că efectele pe scăderea dobânzilor se vor vedea la fixingul de la ora 11.
Guvernatorul spune că peste așteptările de inflație mai mari s-a suprapus și finele lunii august, când statul a încasat mai mult din economie, și nu a apucat să facă plățile către angajații plătiți de la buget și către firme.
Totodată, este și perioada de constituire a rezervelor minime obligatorii, când băncile trebuie să completeze rezerva cheltuită de la BNR, ceea ce crește presiunea pe finanțare, adaugă Isărescu.
Isărescu mai adaugă că ecartul dintre facilitatea de dobândă și cea de credit în jurul dobânzii cheie va scădea suplimentar, de la 1,25% după decizia de azi la 1%.
“Dobânzile se vor plimba în jurul 1,75%, plus minus 1 punct procentual”, spune guvernatorul și adaugă că este datoria BNR să asigure lichiditate pieței.
