Creșterile puternice ale salariilor în ultimii ani au dus la creșterea cererii interne peste capacitatea economiei, astfel că deficitele externe s-au adâncit, lucru ce duce, până la urmă, la o corecție, avertizează guvernatorul BNR Mugur Isărescu, care revine cu critici ale politicii bugetare, după „armistițiul” la care ajunsese cu Puterea PSD/ALDE în primăvara anului trecut.
Salariile au crescut pentru al treilea an consecutiv cu două cifre. Anul 2018 s-a încheiat cu o creștere medie de 13,1%, dintre care 11% în privat și 20% la bugetari, care au și luat grosul majorărilor de lefuri în ultimii ani.
Consumul populației e crescut accelerat, pe fondul veniturilor mai ridicate, însă au crescut și importurile semnificativ mai mult decât exporturile. De la circa 10 miliarde de lei în 2016, deficitul comercial s-a adâncit la 13 miliarde de euro în 2017 și la peste 15 miliarde de lei în 2018, potrivit Statisticii.
„La exporturi și importuri, dar și la deficitul de cont curent, observăm corelația evidentă, dar evidentă, între absorbția internă și deficitul extern, deficitul comercial”, spune Isărescu, cu ocazia prezentării noului raport asupra inflației.
„Bineînțeles că suntem pentru creșterea consumului, pentru creșterea veniturilor, dar atenție la dozaj! Această instituție se ocupă cu echilibrele. Ce se dorește, să închidem ochii, să ne facem că nu vedem cifrele acestea sau că le vedem doar cum vor unii?! Aici este o corelație perfectă, care arată că s-a dat prea mult în economie. Și până la urmă va apărea o corecție”, adaugă guvernatorul.
Deficitul balanței comerciale este cel mai mare contributor la deteriorarea balanței de cont curent, de la o situație aproape echilibrată în 2014, la un deficit de 1,2% din produsul intern brut în 2015, 2,1% în 2016 și 3,2% în 2017 și un nivel în creștere la peste 4% în 2018, potrivit estimărilor analiștilor.
„Adâncirea deficitului de cont curent din ultimii ani este asociată mai ales balanței bunurilor de consum. Păi, chiar nu realizăm că... foarte bine că s-au majorat veniturile, dar dacă imporți masiv bunuri de consum, într-o țară care cel puțin producea bunuri de consum, înseamnă că ai rupt o corelație între capacitatea internă de producție și cererea internă. Asta se vede pe stradă, pe drumurile noastre sunt mult mai multe mașini decât capacitatea autostrăzilor (…) Se ajunsese la un relativ echilibru în ceea ce privește conturile externe... ne-am dus spre 4%, la limită din punct de vedere al indicatorilor de prudență europeni”, mai arată Isărescu.
De altfel, inclusiv pe tranzacțiile internaționale privind autoturismele România a trecut pe deficit în ultimul trimestru din 2018, în condițiile în care sectorul auto reprezintă aproape jumătate din exporturile României. Pe tot anul 2018, exporturile auto au crescut cu 10,4% la 32 de miliarde de euro, în timp ce importurile au crescut cu 11,2% la 31,5 miliarde de lei.
România stă cel mai rău la capitolul soldului contului curent în regiune, în condițiile în care a avut și cel mai ridicat deficit bugetar, notează Isărescu, luând ca referință datele pe 2017.
Isărescu semnalează și că scăderea încrederii consumatorilor în economie indică o corecție a economiei.
„Încrederea consumatorilor arată că are loc o corecție, s-a dat prea mult și economia se corectează. Nu dorim să trecem la măsuri unilaterale, să se facă corecția prin curs sau prin dobânzi, dorim să se facă prin măsuri structurale”, adaugă guvernatorul.
Banca centrală a luat o pauză de la critica Guvernului, după o dispută începută în toamna lui 2017 și continuată la începutul anului trecut, când Puterea PSD/ALDE a acuzat întărirea politicii monetare, ca urmare a creșterii inflației. Conducerea BNR s-a întâlnit, în mai 2017, cu premierul Viorica Dăncilă, cu președintele PSD Liviu Dragnea și cu consilierii PSD, printre care Darius Vâlcov și Cristian Socol, și schimburile de replici între BNR și Executiv s-au calmat o perioadă. De altfel, BNR a renunțat la trimiterile obișnuite pe care le făcea la adresa politicii bugetare.
„Armistițiul” s-a rupt după ce Guvernul a adoptat, la finele anului trecut, OUG 114, prin care a introdus și o taxă pe activele bancare, ce variază în funcție de nivelul indicatorului ROBOR.
Isărescu a numit taxa „o trăsnaie”, pentru ca apoi să spună că influențează politica monetară și să ceară modificarea ei, reluând acum și criticile la adresa creșterilor de salarii făcute de diferitele cabinete PSD/ALDE, nu înainte de a-l lua la țintă și pe Darius Vâlcov, consilier al premierului pe probleme economice.
De cealaltă parte, Guvernul a atacat BNR pe motiv că ar fi în spatele sau că n-ar fi intervenit în cazul deprecierii cursului din luna ianuarie și că ar exista presiuni ca ratele interbancare să nu scadă.
"Am fost premier, știu ce înseamnă an electoral, nu mă aventurez să spun că e simplă situația pe care și-au creat-o singuri și că vor ieși ușor de acolo", mai spune Isărescu.
Guvernatorul critică și lipsa de investiții în infrastructură, deși în fiecare an sunt alocate sume pentru investiții, care apoi sunt tăiate la rectificare.
BNR estimează că inflația se va plasa la 3% la finele acestui an (cu 0,1 puncte procentuale mai sus decât în prognoza din noiembrie) și la 3,1% în 2020.
