Președintele Klaus Iohannis cere Parlamentului reexaminarea Legii de aprobare a OUG 81/2016, privind învățământul dual, criticând eliminarea condițiilor care vizau calitatea pregătirii la operatorii economici și afectarea nivelului de autonomie a școlilor în regim dual.
"Legea (...) afectează cadrul normativ necesar pentru crearea unui sistem de învățământ profesional și dual coerent și deschiderea acestui sistem către operatorii economici, întrucât reduce nivelul de autonomie al școlilor în regim dual, elimină condițiile care vizau calitatea pregătirii realizate în cadrul practicii la agentul economic, elimină dispozițiile privind organizarea concursurilor pentru cadrele didactice din unitățile de învățământ dual", se arată în cererea de reexaminare.
Președintele acuză "multiple efecte negative" pe care prevederile legii le pot genera cu privire la calitatea procesului educațional, scrie News.ro.
Iohannis critică introducerea unui articol prin care se elimină necesitatea autorizării/acreditării operatorilor economici implicați în formarea profesională prin învățământul dual. "Lipsa unor criterii de calitate în selectarea operatorilor economici implicați în activități de practică riscă să limiteze impactul pozitiv generat de formarea elevilor în școli cu regim dual. Totodată, de vreme ce nu mai este reglementată condiția acreditării operatorilor economici în baza unei metodologii specifice aprobate prin hotărâre de Guvern, este neclar care este autoritatea ce va stabili criteriile de selecție/evaluare a operatorilor economici ce participă la organizarea și desfășurarea acestei forme de învățământ și care sunt aceste criterii", explică președintele.
Legea acordă și facilități pentru acești operatori economici privind plata taxelor, impozitelor și contribuțiilor datorate bugetelor de stat, locale, asigurărilor sociale și fondurilor speciale, care sunt însă nespecificate.
"Orice operator economic partener în organizarea și funcționarea învățământului dual va beneficia de facilități, în vreme ce calitatea serviciilor oferite de respectivul operator nu va putea fi verificată prin raportare la conținutul programelor de pregătire profesională", se mai arată în cerere.
O altă prevedere criticată elimină posibilitatea ca învățământul dual să poată fi organizat și pentru calificări de nivel 4 și 5. "În opinia noastră, prin această soluție legislativă se reduce învățământul dual exclusiv la o formă a actualului învățământ profesional cu durata de 3 ani, care conferă acces la continuarea studiilor prin accederea la ciclul superior al liceului", se arată în cerere.
Președintele consideră că se reduce posibilitatea de "construire a unei rute profesionale coerente".
O altă critică adusă Legii este că reduce nivelul de autonomie oferit școlilor în regim dual, prin eliminarea unor prevederi ce reglementează condițiile în care este posibilă organizarea de probe de admitere în învățământul dual, menținându-se doar libertatea stabilirii condițiilor de acces la nivel de unitate în colaborare cu operatorii economici.
"Stabilirea condițiilor de acces în unitățile de învățământ profesional dual doar de către unitatea de învățământ și operatorii economici parteneri - în absența unor condiții minimale la nivel legislativ privind tipul, numărul și conținutul probelor de admitere în învățământul dual - afectează principiile egalității și calității procesului educațional. Ca atare, considerăm că se impune reglementarea condițiilor minimale de acces în unitățile de învățământ profesional dual, unitatea de învățământ și operatorii economici putând să stabilească cerințe specifice suplimentare de acces, în funcție de specificul formării profesionale derulate", se mai arată în cerere.
Un alt articol abrogă necesitatea obținerii avizului consiliului de administrație al școlilor cu formare preponderentă în regim dual pentru depunerea de candidaturi pentru posturile didactice/catedrele vacante și rezervate și este eliminată și posibilitatea consiliilor de administrație de a aviza candidaturile pentru ocuparea posturilor didactice ori catedrelor rămase neocupate prin concurs sau vacantate în cursul anului școlar/ candidaturile pentru ocuparea funcțiilor de director și de director adjunct.
"Toate aceste abrogări sunt, în opinia noastră, de natură a afecta calitatea actului educațional, precum și eforturile de formare profesională a cadrelor didactice și a managementului unităților de învățământ profesional dual, fiind de esența acestei forme de învățământ asigurarea implicării tuturor actorilor interesați, inclusiv a operatorilor economici parteneri. Altfel spus, limitarea libertății de acțiune și a posibilităților de implicare a mediului economic în guvernanța școlară elimină una din principalele caracteristici ale învățământului dual", se arată în cerere.
O altă critică se referă la prevederile care riscă să afecteze deschiderea sistemului de învățământ către operatorii economici.
"Posibilitatea implicării într-o proporție semnificativă a reprezentanților mediului economic în consiliul de administrație al școlilor a fost semnificativ redusă prin actualele prevederi ale legii transmise la promulgare", potrivit cererii.
Iohannis dă ca exemplu prevederile care reglementează explicit numărul de reprezentanți ai operatorilor economici parteneri în consiliile de administrație ale unităților de învățământ care școlarizează în învățământul profesional și tehnic, care sunt modificate în legea de aprobare, menționându-se doar posibilitatea extinderii numărului de locuri din consiliul de administrație cu două poziții deschise operatorilor economici, asociațiilor profesionale, consorțiilor, etc.
"Intervenția legislativă nu se justifică, dacă se are în vedere însuși scopul urmărit, respectiv organizarea acestui învățământ pentru calificări stabilite în funcție de nevoile pieței muncii. Prezența obligatorie a reprezentanților operatorilor economici în consiliul de administrație al unității de învățământ profesional este justificată cu atât mai mult cu cât una dintre cerințele prevăzute de lege este încheierea unui contract de parteneriat cu unitatea de învățământ și unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia se află unitatea școlară, dar și a unui contract individual de pregătire practică între elev, respectiv părinte, tutore sau susținător legal al elevului minor, unitatea de învățământ și operatorul economic", explică președintele.
