Indicatorul percepției generale asupra economiei arată prima evoluție pozitivă după trei luni de contracție, pe fondul avansului din domeniul serviciilor. Detaliile arată însă așteptări mai slabe privind producția în industrie, cea mai importantă componentă a indicatorului, în timp ce consumatorii se așteaptă la deteriorarea condițiilor financiare, a celor economice și a celor privind piața muncii în lunile următoare.
De ce este important. Indicatorul percepției generale asupra economiei (economic sentiment indicator - ESI) este un indice compozit, realizat pe bază de sondaj, care arată percepția operatorilor economici și a populației privind starea actuală a economiei, precum și așteptările pentru evoluția viitoare. Indicatorul este calculat de Comisia Europeană și are un nivel ridicat de corelare cu evoluția produsului intern brut, fiind utilizat de economiști pentru a vedea care este tendința în economie.
După un an 2017 foarte bun, cu o creștere economică de 6,9% în România, încrederea în economie a început să scadă și a oscilat pe parcursul acestui an, cu un punct minim atins în iulie. Evoluția este reflectată și în datele privind creșterea economică, care a decelerat la 4,1% în prima jumătate a anului.
La nivelul zonei euro, încrederea în economie a continuat să scadă în august, pentru a 8-a lună de consecutiv. Creșterea economică a încetinit la 2,2% în trimestrul 2 față de același trimestru din 2017, de la 2,5% în trimestrul 1 și 2,8% în trimestru 4 din 2017.
În ultimele date publicate de Eurostat se observă o creștere a sectorului serviciilor (30% din compoziția ESI), pe fondul unor afaceri mai ridicate și al creșterii cererii, însă așteptările pentru lunile următoare sunt foarte slabe, ceea pune problema sustenabilității revenirii încrederii, potrivit ING Bank.
„Datele publicate ar trebuie să apară ca decente, mai ales în contextul scăderii încrederii în zona euro. Totuși, după studierea detaliilor, pare că e mai degrabă o creștere temporară față de nivelurile destul de scăzute decât o inversare pozitivă a tendinței. În orice caz, sunt de așteptat cifre anemice privind creșterea în lunile următoare”, scrie Valentin Tătaru, economist la ING Bank România.
Sectorul industrial (care reprezintă 40% din indicatorul ESI) arată o creștere ușoară în sondaj în august, însă evoluția vine exclusiv pe fondul scăderii semnificative a stocurilor, în timp ce comenzile și așteptările privind producția în lunile următoare s-au deteriorat, scrie analistul ING.
Totodată, încrederea consumatorilor a crescut pentru a doua lună consecutiv, la cel mai înalt nivel din acest an, însă doar ca urmare a creșterii perspectivelor privind economisirea, în timp ce așteptările privind situația financiară, economică și șomajul s-au înrăutățit, lucru ce aduce dubii privind încrederea consumatorilor în lunile următoare, scrie Tătaru.
Ceilalți indicatori din ESI, sectorul retail și construcțiile, au avut evoluții opuse, cu construcțiile în revenire și perspective ma proaste pentru comerț, ca urmare a scăderii vânzărilor.
Încetinirea secvenței economice pune probleme și din perspectiva execuției bugetare. Bugetul a fost construit inițial pe prognoza oficială de creștere de 6,1%, care a fost revizuită ulterior la 5,5%, rată considerată oricum prea ridicată de către analiști.
Pe de altă parte, Comisia de Prognoză a crescut așteptările privind volumul nominal al produsului intern brut cu circa 21 de miliarde de lei, la 945 de miliarde de lei în acest an.
