″Devreme ce statul austriac deține o participație de 31,5% la OMV și a investit miliarde în dezvoltarea proiectului de exploatare din România, există cel puțin o obligație morală de a permite populației austriece să beneficieze și ea, parțial, de pe urma acestei investiții, în primul rând prin întărirea securității energetice și în al doilea rând prin scăderea prețurilor la gaze, cu ajutorul volumelor suplimentare (provenite din Neptun Deep – n.r.)″, a spus Roiss, pentru presa austriacă.
Investițiile totale în Neptun Deep sunt estimate la 4 miliarde euro, din care jumătate reprezintă contribuția OMV Petrom, proporțional cu participația sa. Austriecii de la OMV au 51,15% din OMV Petrom, iar statul român - aproape 20,7%.
Din perimetrul Neptun Deep va fi extrasă anual o cantitate de 8 miliarde metri cubi de gaze, în vreme ce consumul total al Austriei este de numai puțin peste 7 miliarde metri cubi.
″Totuși, nimic din acest volum nu va fi livrat în Austria. Întreaga cantitate este destinată României și vecinilor săi est-europeni″, se comentează în articolul apărut în Oberösterreichische Nachrichten.
Discuția a apărut imediat după ce OMV Petrom a ajuns la un acord cu Guvernul de la București, care prevede, printre altele, majorarea redevențelor pentru producția de țiței și gaze onshore, asumarea integrală de către OMV Petrom a costurilor poluării petroliere istorice, renunțarea de către compania controlată de austriecii de la OMV la litigiul arbitral intentat României la Paris, prelungirea cu 15 ani a concesiunilor onshore românești ale OMV Petrom și prelungirea cu 2 ani a perioadei de explorare la Neptun Deep.
Înțelegerea a fost perfectată după ce premierul Ilie Bolojan a discutat și cu conducerea Austriei, și cu cea a OMV Petrom.
Gazele din Neptun Deep, cea mai mare exploatare din Marea Neagră românească, unde producția este așteptată să demareze în 2027, ar putea ajunge, teoretic, în Austria, după ce ar tranzita România și Ungaria. Austria și Ungaria sunt interconectate prin conducta HAG, de 45 de kilomeri, operațională din 1996, dar care în prezent permite doar flux unidirecțional, dinspre Austria spre Ungaria, și este folosită de unguri pentru a se aproviziona cu gaze din Rusia.
Operatorul de transport și sistem din Austria, Gas Connect Austria (GCA), ar trebui să facă lucrări pentru ca fluxul să devină bidirecțional și gazele să poată curge și invers, dinspre Ungaria spre Austria, însă se pare că acest lucru nu se întâmplă, comentează jurnaliștii austrieci.
″Cei responsabili ar trebui să facă tot ce le stă în putere pentru ca acest lucru să devină posibil, în beneficiul populației și companiilor din Austria″, a punctat Gerhard Roiss.
Surse citate de media austriacă spun că o problemă ar fi reticența Ungariei în a permite fluxul invers al gazelor prin conducta HAG, deși ungurii au și alte surse de aprovizionare, cum ar fi gazoductul TurkStream, iar legislația UE stipulează că toate conductele de interconectare transfrontalieră trebuie să permită circulația gazelor în ambele direcții.
Reticența Ungariei este mai veche, după cum a relatat Profit.ro.
Pe de altă parte, transportatorul de gaze austriac GCA spune că a derulat anul acesta un așa-numit test de capacitate incrementală, pentru a vedea dacă există interes în piață pentru a se tranzita gaze dinspre Ungaria spre Austria, care să justifice economic eventuale investiții în asigurarea curgerii bidirecționale a gazelor pe conducta HAG, însă rezultatul a fost negativ.
″Pentru OMV, a fi un furnizor de încredere pentru clienții săi este o prioritate absolută. Având în vedere această responsabilitate importantă, compania a urmărit o strategie de diversificare a surselor de aprovizionare încă din 2022. Aceasta include surse din Norvegia și Austria, contracte LNG și accesarea platformelor europene de tranzacționare, precum și capacitate suplimentară de tranzit prin conducte″, a declarat compania-mamă a OMV Petrom.
″Deoarece prețul energiei electrice este legat de cel al gazelor, trebuie făcut tot posibilul pentru a fi redus prețul gazelor și a se ușura astfel povara asupra industriei. Volumele suplimentare și diversificarea surselor de aprovizionare pot ajuta în acest sens. Acesta trebuie să fie obiectivul și în privința Neptun Deep″, a declarat Karin Doppelbauer, membră a Consiliului Național și purtătoare de cuvânt pe probleme de energie a partidului liberal austriac NEOS.
După cum a relatat Profit.ro, producția viitoare de gaze naturale a României din perimetrul offshore Neptun Deep, cel mai mare din largul apelor românești ale Mării Negre, se numără printre argumentele cu care Comisia Europeană a propus oficial interzicerea importurilor de gaze extrase din Rusia în UE de la sfârșitul anului 2027. Concesiunea este deținută în proporții egale de OMV Petrom și Romgaz, compania controlată de austriecii de la OMV având și statut de operator.
