Persoana fizică ce dorește să intre în insolvență va trebui să redacteze o cerere pe care să o depună personal sau prin poștă, cu confirmare de primire sau pe e-mail cu semnătură electronică certificată, la comisia de insolvență la nivel teritorial din județul în care își are domiciliul sau reședința de cel puțin 6 luni. În termen de 5 zile de la data primirii cererii, va fi "o ședință de ascultare" a sa. Dacă debitorul este persoană cu handicap auditiv sau surdocecitate, ascultarea va fi cu asigurarea unui interpret în limbaj mimicogestual.
Procedura a fost stabilită astăzi de Guvern, prin norme de aplicare a Legii insolvenței persoanelor fizice, programată să fie aplicată din august.
Administratorul procedurii va verifica creanțele, în baza informațiilor transmise atât de creditori, cât și de debitori. Creanțele exprimate sau consolidate în valută vor fi înregistrate într-un tabel preliminar la valoarea lor în lei, la cursul Băncii Naționale la data deschiderii procedurii insolvenței, exceptând cazurile în care legislația specială cuprinde prevederi diferite.
Planul de rambursare prezentat de administratorul procedurii de insolvență trebuie să fie fezabil și să țină cont de perspectivele reale de redresare și circumstanțele aplicabile debitorului. În acest sens, normele metodologice aprobate de Guvern detaliază reperele la care comisia de insolvență la nivel central se va raporta pentru stabilirea nivelului de trai rezonabil și pentru evaluarea nevoilor de locuit ale debitorilor și familiilor acestora, în situația insolvenței persoanelor fizice. Astfel, se va ține cont de:
- valoarea coșului minim lunar de consum, stabilit în baza informațiilor primite de la Institutul Național de Statistică și/sau Institutul pentru Calitatea Vieții;
- particularități de ordin financiar, structura pieței forței de muncă;
- valoarea minimă a cheltuielilor profesionale și/sau de școlarizare;
- prețul utilităților, al alimentelor și al produselor de bază;
- componența și structura familiei debitorului, ținând cont și de persoanele aflate în întreținerea debitorului și a celor cu care conviețuiesc;
- existența unor situații speciale de sănătate, integritate fizică, dizabilități în cazul debitorului ori al persoanelor aflate în întreținere sau cu care conviețuiesc;
- cheltuielile minime legate de funcționarea și întreținerea unui vehicul indispensabil;
- cheltuielile minime necesare pentru creșterea, îngrijirea și educarea copilului aflat în întreținerea debitorului, raportat la vârsta copilului;
- exigențele minimale ale unei locuințe convenabile pentru debitor și persoanele aflate în întreținerea sa sau cu care conviețuiește.
Planul de rambursare astfel elaborat este transmis comisiei de insolvență de către administratorul procedurii, pentru a fi evaluată fezabilitatea lui, în termen de 15 zile.
Actul normativ stabilește, totodată, că ședințele de conciliere între creditor și debitor trebuie să servească exclusiv intereselor legitime ale părților și că niciuna dintre părți nu poate impune celeilalte părți o soluție.
Guvernul a justificat amânarea cu încă 7 luni a intrării în vigoare a acestui act normativ prin faptul că, pentru aplicarea noilor reglementări, este nevoie "de un sistem complex": înființarea a 42 de comisii de insolvență la nivel teritorial, a aparatului tehnic necesar și adoptarea normelor de aplicare a legii.
"Pentru ca aceste noi structuri să poată funcționa, trebuie alocate resurse umane și financiare. Mai exact, este nevoie de specialiști care vor parcurge o etapă de pregătire profesională cu durata între una și trei luni. Neprelungirea termenului de intrare în vigoare a Legii ar determina imposibilitatea aplicării procedurii administrative de insolvență pe bază de plan de rambursare și a procedurii simplificate de insolvență, în condițiile inexistenței, respectiv, subdimensionării structurilor administrative de implementare", susține Guvernul.
Legea privind insolvența persoanelor fizice a fost adoptată de Parlament în luna mai 2015, iar în decembrie anul trecut Guvernul a decis prorogarea cu un an a aplicării Legii privind insolvența persoanelor fizice, respectiv până la 31 decembrie 2016.
Potrivit proiectului, românii care au datorii vor avea posibilitatea să-și declare falimentul personal. Aceștia vor beneficia de două proceduri: una administrativă, care prevede că, în fața unei comisii de insolvență, își vor putea face un plan de reeșalonare a datoriilor pe 5 ani, și o procedură de lichidare în fața instanțelor de judecată.
