Dobânzile oferite de bănci pentru depozitele noi la termen în lei au înregistrat în aprilie prima creștere mai consistentă din ultima jumătate de an, după ce BNR a trecut la o gestionare mai strictă a lichidității bancare. Dobânzile rămân, însă, puternic real negative și de ratele ușor majorate se bucură doar firmele, în timp ce populația a văzut doar creșteri nesemnificative. De partea cealaltă a bilanțului băncilor, dobânzile la credite au continuat să crească și marja netă rămâne la cel mai ridicat nivel din ultimii 4 ani, contribuind la profiturile record ale băncilor.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Dobânda medie la depozitele noi la termen a crescut de la 1,06% în martie la 1,33% în aprilie. În cazul depozitelor populației, dobânda a crescut cu doar 3 puncte de bază, la 1%, cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani. În schimb, dobânda pentru depozitele firmelor a crescut cu 34 de puncte de bază, la 1,44%, cel mai ridicat nivel după noiembrie 2014, conform ultimelor date disponibile, analizate de Profit.ro.
Față de luna septembrie a anului trecut, când dobânzile au început să meargă în sus, dobânzile la depozitele noi ale populației au crescut cu doar 26 de puncte de bază pentru populație și cu 92 de puncte de bază pentru firme.
Mult mai rapid au crescut dobânzile la credite, reflectând creșterea ratelor dobânzilor interbancare, exprimate prin ROBOR.
Astfel, dobânda medie la creditele noi era de 6,98% în aprilie, în creștere cu 25 de puncte de bază față de martie și cu aproape 1,5 puncte procentuale față de septembrie, cel mai ridicat nivel din noiembrie 2014.
Au crescut dobânzile la toate categoriile de împrumuturi în martie, cu excepția celor ipotecare, unde dobânda anuală efectivă (DAE) a scăzut cu 15 puncte de bază la 5,03%. DAE pentru împrumuturile de consum a crescut cu 14 puncte de bază la aproape 11%, cel mai ridicat nivel din martie 2015, însă acest lucru afectează destul de puțin creditarea, dacă analizăm creșterile de sold la împrumuturile de consum din ultimele luni.
Creditele noi acordate societăților nefinanciare s-au scumpit cu 6 puncte de bază față de martie la 5,11% și sunt cu 1,2 puncte procentuale mai scumpe decât în septembrie anul trecut.
ROBOR la 3 luni, relevant pentru calculul dobânzilor variabile, a crescut de la aproape 1% în septembrie la 2% la finele anului trecut, 2,45% în aprilie și 2,85% la cotația de luni. De la începutul anului, BNR a crescut dobânda cheie în trei rânduri, cu câte 25 de puncte de bază, la 2,5%, ultima modificarea fiind cea din mai.
Creșterea ROBOR a fost transferată și portofoliului în sold. Dobânda medie la credite a crescut de la 5,43% în toamnă – când era foarte aproape de minimele istorice - la 6,41% în aprilie.
Dobânzi mici la depozite și inflație ridicată
Românii au trecut timp de câțiva ani printr-o perioadă de dobânzi reduse, inclusiv la depozite, însă pe fondul unei inflații reduse. Prețurile au început, însă, să crească rapid începând cu jumătatea anului trecut, peste estimările BNR de la începutul lui 2017.
Rata anuală a inflației a urcat în aprilie la 5,2%, cel mai mare nivel din ultimii cinci ani. Doar de la începutul anului prețurile de consum au crescut cu 1,92%.
Pentru a vedea care sunt efectele inflației asupra valorii reale a economisirilor, să ne imaginăm că o persoană a făcut un depozit de 1.000 de lei pe 4 luni în ianuarie, la dobânda medie de 0,91% oferită de bănci la acel moment. Deponentul primește 3 lei în plus la scadența depozitului și are 1.003 lei în total, însă inflația a mâncat deja 19 lei din valoarea reală a banilor, deci puterea de cumpărare a depozitului cu tot cu dobânda cumulată mai e de doar 984 de lei, raportat la prețurile de la finele lunii decembrie 2017.
Dobânda anuală la depozite ar fi trebuit să fie de aproape 5,8% pentru ca aceasta să acopere efectele inflației asupra puterii de cumpărare, lucru ce este foarte departe de situația curentă.
BNR, care așteaptă ca majorările de prețuri să se tempereze în lunile viitoare, a început să ia câteva măsuri pentru a împinge mai sus ratele la depozite. Pe lângă creșterea dobânzii cheie, BNR a început, cu luna aprilie, să atragă excesul de lichiditate din sistemul bancar, în condițiile în care acesta este unul dintre factorii care contribuie la limitarea dobânzilor la economisire.
Sistemul bancar stă în continuare pe un exces consistent de lichiditate, de circa 18 miliarde de lei. Băncile au plasat, în aprilie, un volum mediu zilnic de 9,16 miliarde de lei în facilitatea de depozit, la dobândă de 1,25%, la care se adaugă un stoc de 8,83 miliarde de lei în operațiunile de piață de atragere depozite ale BNR, la o dobândă de 2,25%.
Poza e aproape neschimbată față de martie, când excesul de lichiditate era de 17,3 miliarde de lei.
Această situație convine băncilor, care își îmbunătățesc profitabilitatea din diferențialul de dobândă între depozite și credite.
Marja netă de dobândă a crescut substanțial începând cu luna septembrie, la un nivel nemaivăzut de la finele lui 2014, lucru ce s-a reflectat în profitul record de 1,7 miliarde de lei din primul trimestru al anului.
Bancherii spune că ne putem aștepta la o creștere a dobânzilor pe măsură ce se va reduce lichiditatea din sistem. Guvernatorul Mugur Isărescu declara, luna trecută, că se așteaptă să vedem o remunerare mai bună a depozitelor "foarte curând".
