Fostul procuror Dinu Nica, condamnat definitiv în 2011 pentru luare de mită, dar care spune că între timp a fost reabilitat, având și certificatul de cazier judiciar prin care face dovada faptului că nu mai figurează în evidențele autorităților, a pierdut și la a treia instanță în dosarul privind blocarea sau eliminarea de către Google România, în baza dreptului de a fi uitat, a tuturor paginilor web referitoare la faptele penale ale acestuia, ce apar în lista rezultatelor afișate la căutarea pe internet cu motorul de căutare Google, prin folosirea cuvintelor-cheie "Nica Dinu" sau "procuror Nica Dinu". Astfel, Curtea de Apel Ploiești a respins, printr-o decizie definitivă, recursul împotriva unei decizii a Tribunalului Prahova, relevă date analizate de Profit.ro.
În motivarea deciziei din noiembrie 2020, Tribunalului Prahova și-a argumentat hotărârea prin faptul că Nica Dinu nu ar fi indicat adresele web (URL-urile), fapt ce a făcut imposibilă identificarea paginilor de internet referitoare la reclamant.
"Așa cum corect reține prima instanță (Judecătoria Ploiești - n.r.), în cazul în care se adresează entității care administrează motorul de căutare, solicitantul trebuie să indice paginile (adresele URL) care îl lezează. Soluția este logică, având în vedere că eliminarea nu se face de plano, ci pe baza unor motive indicate de solicitant și care să se circumscrie ipotezelor prevăzute de articolul 17, aliniatul 1 din RGPD, cu observarea inexistenței unui caz de excludere, astfel cum acesta este menționat la alineatul 3 al aceluiași articol. De altfel, însuși apelantul arată în motivarea cererii că nu dorește în fapt eliminarea tuturor link-urilor care fac referire la numele său, ci doar pe acelea care se referă la calitatea sa de fost procuror și anumite fapte de natură penală (...)”, se arată în motivarea unei decizii a Tribunalului Prahova din noiembrie 2020.
La începutul lunii septembrie 2019, Nica Dinu s-a adresat Judecătoriei Ploiești și a cerut să oblige Google România să șteargă sau să blocheze toate paginile web referitoare la faptele penale ale acestuia. În februarie 2020, instanța a respins cererea, cu posibilitate de apel.
Nouă luni mai târziu, în noiembrie 2020, Tribunalul Prahova a respins apelul lui Nica Dinu, cu posibilitatea de recurs, pe care fostul procuror l-a înaintat în data de 23 decembrie 2020.
"Or rezolvarea unei astfel de cereri ar transfera practic în sarcina intimatei (Google - n.r.) obligația de a face ea însăși o selecție, impunându-i-se o sarcină disproporționată în raport cu scopul urmărit. Pe de o parte, căutarea după termenii indicați relevă un număr substanțial de rezultate (peste 500.000), multe dintre ele neavând legătură cu persoana reclamantului (de pildă reclamantul nu este singurul purtător al acestui nume). Pe de altă parte, din ansamblul recomandărilor făcute de grupul de lucru (constituit la nivelul Tribunalului Prahova - n.r.) se constată că dreptul de a fi uitat presupune o analiză complexă, aplicată fiecărei pagini în parte, în funcție de informațiile conținute (...) În concluzie, tribunalul constată că prin neindicarea URL-urilor, nu se pot identifica paginile care îl privesc pe reclamant și nu se pot aprecia motivele temeinice pentru aplicarea articolul 17, aliniatul 1 din RGPD, astfel încât primul capăt de cerere este neîntemeiat", se mai spune în motivarea deciziei din noiembrie 2020.
Cu privire la daunele morale, Tribunalul Prahova a constatat că acesta reprezintă un capăt accesoriu celui principal, nu unul subsidiar.
"Fiind o răspundere delictuală, este necesară întrunirea condițiilor prevăzute de Codul civil, respectiv fapta ilicită, prejudiciul, legătura de cauzalitate între acestea și vinovăția autorului. Or, tribunalul a constatat că nefiind indicate link-urile de către apelant, nu se poate reține în sarcina intimatei săvârșirea unei fapte ilicite, prin urmare și acest capăt de cerere este neîntemeiat, fiind inutilă analizarea celorlalte condiții", se mai spune în motivare.
În cererea înaintată Judecătoriei Ploiești, fostul procuror Nica a arătat că, pentru apărarea dreptului la viață intimă, familială și privată, în privința prelucrării datelor cu caracter personal, există Regulamentul general de protecție a datelor cu caracter personal (GDPR), aplicabil în România din luna mai 2018, fiindu-i garantate, prin acesta, o serie drepturi cum ar fi dreptul de a fi uitat, potrivit căruia persoana îndreptățită poate cere ștergerea datelor, dacă acestea sunt prelucrate ilegal sau fără consimțământul titularului ori dacă acestea nu mai sunt necesare scopului în care au fost prelucrate inițial.
Reclamantul afirmă că în anul 2008 s-a pensionat din funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova, prin decret prezidențial, fiind ulterior implicat într-un proces penal în urma căruia a fost condamnat la o pedeapsă de 4 ani închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei sub supraveghere, în anul 2011.
El consideră că au fost compuse nelegal completurile Înaltei Curți de Casație și Justiție care l-au judecat în raport de Decizia Curții Consitituționale a României din data de 03.07.2019, motiv pentru care apreciază că hotărârile sunt nule de drept, chiar și cele rămase anterior definitive și care nu mai pot fi atacate în prezent.
Nica mai spune în cererea adresată Judecătoriei Ploiești că între timp a fost reabilitat, începând cu data de 28.05.2019, dată când a obținut și certificatul de cazier judiciar prin care face dovada faptului că nu mai figurează în evidențele autorităților.
"Reclamantul arată că, în contextul reabilitării de drept, se consideră îndreptățit să se prevaleze de dreptul la imagine și de dreptul la uitare, astfel încât a notificat pârâta Google LLC prin reprezentanța în România, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire în data de 10.06.2019, solicitând, în baza GDPR, ca, în termen de 30 de zile, să procedeze la ștergerea sau blocarea tuturor postărilor accesibile pe internet ca rezultat al căutării cuvintelor cheie "procuror Nica Dinu" sau "procuror Dinu Nica", materiale ce fac referire la procesul penal la care a luat parte", se arată în preambulul motivării unei sentințe a Judecătoriei Ploiești din 14.02.2020.
Fostul procuror arată că, la data de 24.06.2019, a primit un răspuns de la Google România, prin care a rezultat că notificarea sa a fost redirecționată societății-mamă, solicitându-i-se să mai sesizeze încă o dată pârâta Google LLC, dar printr-un formular electronic. El a interpretat răspunsul că Google România nu-i poate rezolva solicitarea.
"Consideră că o condiționare suplimentară constând în indicarea în concret a tuturor adreselor URL este abuzivă, depășind posibilitățile și cunoștințele unui simplu utilizator consumator de internet, persoană fizică, apreciind că pârâta își rezervă dreptul absolut de a decide, ignorând GDPR. Se mai arată, de asemenea, că a sesizat ANPC, din răspunsul primit rezultând că filiala locală a pârâtei refuză să își asume orice fel de calitate de reprezentată a pârâtei, recomandându-i-se să se adreseze instanțelor", se mai spune în preambulul motivării din februarie 2020.
În replică, avocații Google România au susținut, în întâmpinarea adresată Judecătoriei Ploiești, că reclamantul ar fi fost informat în scris că subsidiara din România nu are capacitatea de a gestiona niciunul dintre serviciile Google și nici nu are control asupra conținutului care este accesibil prin intermediul acestor servicii.
Google România ar fi recomandat fostului procuror să contacteze echipa responsabilă și să completeze un formular special în scopul eliminării a unor URL-uri specifice din motive legale, formular ce putea fi accesat facil printr-o adresă web.
Contrar afirmațiilor reclamantului, susțin avocații Google România, urmând pașii indicați și accesând adresa web menționată, se ajunge la o înregistrare corespunzătoare a sesizării, adresată entității care are capacitățile de soluționare a sesizării, cu condiția ca aceasta să fie întemeiată.
"Se mai susține că, în ciuda recomandărilor venite din partea autorității competente pentru protecția consumatorilor, reclamantul a refuzat să depună o nouă cerere adresată Google în conformitate cu instrucțiunile primite", se mai spune în motivare.
Analizând dosarul, magistrații Judecătoriei Ploiești au apreciat ca fiind nerezonabilă solicitarea de eliminare a tuturor URL-urilor referitoare la "Nica Dinu" și "procuror Nica Dinu", în condițiile în care o căutare după acești parametri poate genera zeci de mii de rezultate, printre care o parte nu au legătură cu persoana reclamantului, precum și în lipsa indicării de minime criterii care ar trebui avute în vedere de operator la soluționarea cererii sale.
"Deși reclamantul a fost îndrumat, atât de ANSPDCP, cât și de Google LLC , să urmeze procedurile instituite la nivelul operatorului și să utilizeze formularele electronice corespunzătoare, acesta nu a înțeles să dea curs invitației. Prin urmare, nu se poate reține existența unui refuz abuziv de soluționare a cererii sale pentru a justifica concursul instanței de judecată. Nu se poate interpreta solicitarea Google LLC de a completa formularele electronice puse la dispoziție ca fiind abuzivă sau nerezonabilă, în contextul în care o căutare pe Google, după criterii generale, poate genera zeci de mii de rezultate. Prin urmare, în lipsa unor dovezi din care să rezulte că reclamantul a urmat procedurile puse la dispoziție de pârâtul Google LLC în vederea soluționării cererii sale, iar Google LLC i-a respins solicitarea în mod nejustificat, instanța va respinge acțiunea, sub acest aspect, ca neîntemeiată", se arată în motivare.
În acest context, de respingere a cererii principale, instanța a respins și cererea privind daunele morale de 150.000 lei, întrucât "pârâta Google LLC nu a refuzat soluționarea cererii reclamantului, deci nu există o faptă culpabilă generatoare de prejudicii".
Potrivit Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Dinu Nica a fost trimis în judecată în decembrie 2007 pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită.
"În cursul lunii octombrie 2007, inculpatul Nica Dinu, pe fondul instrumentării unui dosar penal, a pretins de la un denunțător care avea calitatea de reclamant în acel dosar, o sumă de bani (care inițial nu a fost particularizată în privința cuantumului), prin intermediul inculpatelor Drăgan Georgeta și Lupu Marioara. Inculpatul a pretins suma de bani pentru ca, în schimb, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, să redacteze și să trimită către denunțător o comunicare din partea Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova referitoare la stadiul cercetărilor în dosarul pe care îl avea în instrumentare, document ce îi era necesar denunțătorului la judecarea unui proces civil. De asemenea, inculpatul Nica Dinu a mai pretins mită și pentru ca în urma efectuării actelor de cercetare penală, rezultatul anchetei să fie favorabil denunțătorului. La data de 17 octombrie 2007, inculpatul Nica Dinu a fost prins în flagrant de procurorii anticorupție după ce a primit de la denunțător, prin intermediul acelorași două complice, suma de 17.000 lei (aproximativ 5.000 euro). La data de 18 octombrie 2007, inculpatul Nica Dinu a fost reținut pe o durată de 24 ore. La aceeași dată, Consiliul Superior al Magistraturii – Secția pentru procurori a încuviințat arestarea preventivă a inculpatului Nica Dinu și a dispus suspendarea din funcția de procuror, începând cu data anterior menționată. De asemenea, la 18 octombrie 2007, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Penală a dispus arestarea preventivă a inculpatului Nica Dinu, pentru o durată de 29 zile, iar la 22 octombrie 2007, Completul de nouă judecători al instanței supreme a dispus punerea în libertate a inculpatului", se arată într-un comunicat al DNA.
