Forumul Judecătorilor din România solicită Avocatului Poporului "sesizarea imediată" a Curții Constituționale asupra modificărilor aduse de Parlament Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, promulgată vineri de către președintele Klaus Iohnnis, arătând că unele dintre măsurile legislative sunt contrare recomandărilor Comisiei de la Veneția sau GRECO și pun în pericol însuși parcursul României ca stat membru al Consiliului Europei. De asemenea, asociația face apel către șeful statului și CSM pentru a începe demersuri astfel încât Avocatul Poporului să sesizeze CCR asupra acestui act normativ. Totodată, asociația magistraților arată că președintele Iohannis poate avea un rol important în privința emiterii unei ordonanțe de urgență de către Guvern prin care să fie amânată sau suspendată aplicarea acestei legi, poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente și de importanță deosebită și poate lua parte la ședințele Guvernului în care se dezbat probleme de interes național privind politica externă, apărarea țării, asigurarea ordinii publice și, la cererea primului-ministru, în alte situații.
Forumul Judecătorilor din România cere Avocatului Poporului sesizarea imediată a Curții Constituționale asupra acestei legi, având în vedere iminenta intrare în vigoare, la trei zile de la publicarea în Monitorul Oficial și arată că Avocatul Poporului are atribuția expresă de a sesiza Curtea Constituțională cu privire la legi și ordonanțe, iar aceasta nu este limitată la protecția drepturilor omului, rolul său trebuind să fie extrem de activ în apărarea statului de drept, prin urmare și a angajamentelor internaționale luate în acest sens de statul român, scrie News.ro.
Forumul Judecătorilor spune că, prin Avizul nr.934 din 13 iulie 2018, Comisia de la Veneția a sugerat României “să reexamineze sistemul de numire/revocare a procurorilor de rang înalt, inclusiv prin revizuirea prevederilor corespunzătoare din Constituție, în perspectiva oferirii condițiilor pentru un proces de numire/revocare neutru și obiectiv, prin menținerea rolului instituțiilor precum președintele țării și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), capabile să echilibreze influența ministrului Justiției”; să elimine ori să definească mai bine prevederile care le permit procurorilor de rang superior să invalideze soluțiile procurorilor pentru situațiile de nefundamentare”; “eliminarea restrângerilor propuse asupra libertății de exprimare a judecătorilor și procurorilor”; suplimentarea prevederilor privitoare la răspunderea materială a magistraților, prin declararea explicită a faptului că, în absența relei credințe și/sau a gravei neglijențe, magistrații nu pot răspunde pentru o soluție care ar putea fi contestată; abandonarea amendamentelor privind pensionarea timpurie a magistraților sau amânarea până când va exista certitudinea că nu va exista niciun impact negativ asupra funcționării sistemului; reconsiderarea înființării unei secții speciale pentru anchetarea magistraților (ca alternativă, s-a propus folosirea unor procurori specializați, simultan cu măsuri de salvgardare procedurale eficiente). De asemenea, prin Raportul ad hoc privind România, GRECO a adresat României următoarele recomandări: ”să se analizeze corespunzător impactul modificărilor asupra viitoarei structuri de personal a instanțelor și parchetelor pentru a fi adoptate măsurile tranzitorii necesare și regulamentul de aplicare ce urmează a fi adoptat de CSM cu privire la promovarea judecătorilor și procurorilor să reglementeze criterii adecvate, obiective și clare, care să aibă în vedere calificările și meritele reale ale acestora; să fie abandonată crearea noii secții speciale pentru investigarea infracțiunilor din justiție; să se asigure că independența parchetului este – în cea mai mare măsură posibilă – garantată prin lege, și să se evalueze impactul modificărilor propuse asupra viitoarei independențe operaționale a procurorilor, astfel încât, dacă este necesar, să fie adoptate garanții suplimentare pentru a proteja împotriva intervențiilor; să se evite crearea de noi surse pentru conflicte de interese și incompatibilități, în special în legătură cu activitățile politice și funcțiile guvernamentale; să se analizeze diferitele modificări care afectează drepturile și obligațiile, precum și răspunderea judecătorilor și procurorilor pentru erori judiciare, astfel încât să se asigure suficienta predictibilitate și claritate a regulilor în materie și pentru a evita ca acestea să devină o amenințare la adresa independenței sistemului judiciar”.
"Asociația Forumul Judecătorilor din România reiterează faptul că executarea obligațiilor internaționale, care rezultă dintr-un tratat în vigoare pentru un anumit stat, revine tuturor autorităților statale, inclusiv Curții Constituționale. Dacă dispozițiile constituționale contravin tratatului, care face deja parte din ordinea juridică națională, revine tuturor autorităților statului obligația de a găsi soluții adecvate pentru a concilia acele prevederi ale tratatului cu Constituția (spre exemplu, prin interpretare sau chiar prin revizuirea Constituției), altfel responsabilitatea internațională a statului va fi angajată, cu toate consecințele care decurg din aceasta, inclusiv sancțiuni (a se vedea Comisia de la Veneția, Avizul interimar privind amendamentele la Legea constituțională federală privind Curtea Constituțională a Federației Ruse, par.47, CDL-AD (2016) 005). Recomandările formulate de Comisia de la Veneția nu sunt utile doar legiuitorului, în procedura parlamentară de elaborare sau modificare a cadrului legislativ, ci și Curții Constituționale, la efectuarea unui control de conformitate a actului normativ adoptat de Parlament cu Legea fundamentală, ținând seama de dispozițiile art.11 alin.(1) din Constituția României", afirmă Forumul Judecătorilor într-un comunicat de presă.
Totodată, asociația face apel către șeful statului și CSM pentru a face demersuri astfel încât Avocatul Poporului să sesizeze CCR asupra acestui act normativ.
"De asemenea, președintele României poate avea un rol important în privința emiterii unei ordonanțe de urgență de către Guvernul României, prin care să fie amânată sau suspendată aplicarea dispozițiilor din Legea nr.207/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară criticate dur de Comisia de la Veneția sau GRECO, până la data revizuirii lor. În temeiul art. 86 și 87 alin.(1) din Constituție, Președintele României poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente și de importanță deosebită. Președintele României poate lua parte la ședințele Guvernului în care se dezbat probleme de interes național privind politica externă, apărarea țării, asigurarea ordinii publice și, la cererea primului-ministru, în alte situații. Or, neîndoielnic, nerespectarea tratatelor la care România a aderat reprezintă o problemă de interes național privind politica externă a statului", adaugă magistrații.
Președintele Klaus Iohannis a semnat vineri decretul de promulgare a legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Șeful statului declara, joi, că nu mai are nicio cale de atac asupra acestui act normativ și că este obligat prin Constituție să îl promulge, dar acest lucru "nu înseamnă că parcursul acestei legi s-a terminat". Una dintre cele mai importante modificări aduse de către Parlament Legii 304 vizează înființarea unei secții de investigare a procurorilor și judecătorilor.
