Premierul nou instalat, Ludovic Orban, ministrul economiei, Virgil Popescu și, în general, toată populația României poate răsufla ușurată: directorul general al Transgaz, Ion Sterian a rezolvat problema alimentării cu gaze din această iarnă indiferent dacă Gazprom semnează sau nu un nou acord de tranzit cu Ucraina. Cel puțin așa i-a asigurat acesta pe cei doi oficiali guvernamentali în cadrul Comandamentului de iarnă.
Șefii celor mai mari bănci din România vor dezbate cu celebrul economist Nouriel Roubini starea reală a economiei și perspectivele izbucnirii unei noi crize. Te așteptăm la eveniment! Click pentru detalii și înregistrare.
„Dacă erau incertitudini până acum, în ipoteza că se oprește tranzitul prin Ucraina, ieri, am semnat actul adițional la acordul de interconectare cu Bulgaria pe Kardam-Negru Vodă, si putem importa până la 13,5 milioane de metri cubi pe zi. Pe relația cu Ungaria, până la 7 milioane mc gaze pe zi, și pe Ruse-Giurgiu, intre 2,4 si 4,2 milioane mc. Astfel, problema e rezolvata, indiferent ce se întâmplă cu Ucraina. Dacă tranzitului prin Ucraina se menține, mai putem importa 11 milioane mc pe zi, prin Medieșul Aurit”, a declarat Sterian.
Toate bune și frumoase, numai că importul masiv de gaze din Bulgaria nu este în prezent posibil pentru simplu motiv că și vecinii României se alimentează cu gaz tot prin cele 3 conducte Isaccea-Negru Vodă, care nu vor mai funcționa dacă Gazprom nu semnează un nou contract de tranzit cu Ucraina.
Planul directorului Transgaz ar putea funcționa, însă nu în această iarnă, ci de iarna viitoare sau cel mai probabil din iarna 2021-2022 când prelungirea gazoductului Turk Stream 2 (cu o capacitate anuală de 15,75 miliarde metri cubi) va fi finalizată de vecinii bulgari și sârbi. Săptămâna trecută, maghiarii, mai pesimiști ca șeful Transgaz, au anunțat că se așteaptă ca primul metru cub de gaz din Turk Stream 2 să intre în Ungaria de-abia la finalul anului 2021.
În prezent, există trei puncte de intrare a gazelor în Bulgaria. Primul este Negru Vodă-Kardam 1, cu o capacitate tehnică de 214 GWh/zi, iar al doilea este Negru Vodă-Kardam 2 și 3 cu o capacitate fermă tehnică de 623 GWh/zi.
În prezent, prin aceste 2 puncte intră în Bulgaria aproximativ 300 GWh/zi (70 GWh prin firul 1 și 220-230 prin firele 2 și 3).
Cel de-al treilea punct funcțional de intrare a gazelor în Bulgaria este cel de la Kulata de la granița cu Grecia. Capacitatea lui este de 46,5 GWh/zi, de peste 5 ori mai redusă decât conducta 1 de la Negru Vodă și de peste 13 ori mai mică decât cea de pe conductele 2 și 3 de la Negru Vodă.
Cu alte cuvinte, șeful Transgaz crede că dintr-o conductă cu o capacitate de transport lunară de 1,4 TWh poate fi asigurat consumul Bulgariei (de 32 TWh anual, din care majoritatea e consum de iarnă), dar și alimenta o conductă de 4,3 TWh/lună (echivalentul capacității de 13,5 milioane mc/zi anunțat de Sterian)!
Singura posibilitate ca România să importe în această iarnă gaze masiv din Bulgaria este ca vecinii României să găsească o metodă ingenioasă de teleportare a gazului la sud de Dunăre. Cu atât mai mult cu cât bulgarii nici nu dețin o capacitate de depozitare ridicată, ci doar una de 6 TWh, de 5 ori mai redusă ca a României și de 10 ori inferioară celei din Ungaria!
Potrivit calculelor Profit.ro (vezi tabel), dat fiind declinul producției interne cu aproximativ 3-4% (la nouă luni producția Romgaz e stagnantă, iar cea a OMV Petrom s-a diminuat cu 8%), România va avea nevoie de importuri în valoare de minimum 8,5 TWh în această iarnă pentru a putea acoperi consumul, chiar și în condițiile în care depozitele operate de Romgaz și Engie sunt pline până la refuz (în prezent în proporție de peste 96%). Și asta într-un scenariu pozitiv, cu o iarnă la fel de blândă ca cea trecută și cu un consum similar.
În eventualitatea sistării tranzitului gazului rusesc prin Ucraina, singura sursă sigură de alimentare rămâne cea de pe granița cu Ungaria, cu o capacitate lunară de 2,2 TWh. Asta și ca urmare a faptului că Ungaria are un sistem de depozite mult mai performant decât România, cu o capacitate de 68 TWh.
Numai că din depozitele vecinilor maghiari mai vor să se alimenteze și alte state din Balcani, printre care Serbia și Croația, iar gazul ar putea să nu ajungă pentru toată lumea.
Capacitatea tehnică lunară de 2,2 TWh este una doar teoretică, în lipsa gazului, de la 1 ianuarie, fluxurile fizice din direcția Ungaria putând fi mult mai reduse și insuficiente pentru acoperirea necesarului de import de 8,5 TWh pe care România l-ar putea avea în această iarnă.
