După 2 ani de excepție pentru comerțul online și serviciile de curierat, 2022 oferă un răgaz jucătorilor din aceste domenii pentru “așezarea” business-urilor, fiind însă loc în România pentru o creștere imensă. Dacă știi să dai like și comment pe Facebook, poți să plasezi și o comandă online, au anticipat cei mai mari jucători din retail-ul românesc, la Videoconferința Profit E-commerce.
Este greu însă în România din cauza birocrației, care învinge întotdeauna - "Te enervează pe tine, ca investitor privat, pentru că ai făcut o investiție și ea se scurge ca nisipul printre degete", a fost unul dintre semnalele transmise.
Videoconferința a fost organizată cu sprijinul Alpha Bank și al Asociației Române a Magazinelor Online (ARMO), fiind transmisă în direct și la PROFIT NEWS TV
VIDEO POATE FI VĂZUT AICI
Comerțul online este unul dintre cele mai performante sectoare ale economiei naționale, afacerile triplându-se în ultimii cinci ani, la 7 miliarde de euro estimate pentru acest an, și este folosit de aproape 90% din populația adultă a României, a transmis Cristian Pelivan, directorul executiv al Asociației Române a Magazinelor Online (ARMO).
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Acest sector va continua să crească în următorii ani, pe măsură ce tot mai mulți oameni își vor învinge teama de online și vor plasa comenzi către magazinele specializate. "Dacă știi să dai like și comment pe Facebook, poți să plasezi și o comandă online".
"Vreau să setez un ton pozitiv al discuției pentru că, atunci când vorbim despre comerțul electronic, vorbim de unul dintre cele mai performante sectoare ale economiei naționale, care aproape că și-a triplat cifra de afaceri în ultimii cinci ani, de la 2,8 miliarde de euro în 2017 la 7 miliarde de euro în acest an, nivel pe care îl estimează ARMO pentru 2022.
De asemenea, avem un salt important în privința numărului de clienți care apelează la comerțul online. Am ajuns în prezent la 45% dintre utilizatorii de internet din România, în contextul în care aproape 90% din populația adultă a țării folosește internetul. Un salt uriaș a fost făcut în anul 2020. În 2019, acest procentaj era de 23% și a ajuns la 45% în prezent, o dublare practic", a afirmat Pelivan.
"Practic vedem un grad de retenție de aproape 100%, ceea ce se întâmplă foarte rar. Am încredere că, deși urmează o perioadă dificilă, comerțul online se va dovedi o alegere bună. Comerțul online ne scutește de drumuri, generează economii de carburanți și de timp, pentru că totul este la câteva click-uri distanță.
Totodată, comerțul online este foarte digitalizat, ceea ce înseamnă o mai bună productivitate, o mai bună eficiență, iar aceste lucruri se pot vedea în final în prețurile oferite consumatorilor și este evident că într-o perioadă de criză, cum este în prezent, să căutăm cele mai bune prețuri, cele mai bune servicii. Am încredere că, în perioade de crize, oamenii vor continua să vadă avantajele comerțului online și vor face cumpărături prin acest canal de distribuție", a spus reprezentantul ARMO.
Pelivan anticipează că, în prezent, comerțul online traversează o perioadă de așezare, după perioada de excepție provocată de pandemie. "În continuare, pe măsură ce vor începe să investească în zona digitală și vor începe să vândă tot mai mult online, evident că oferta va crește și va crește și numărul de cumpărători.
Pe de altă parte, este posibil să fi ajuns la un prag în ceea ce privește competențele consumatorilor. Amintesc o afirmație a unui reprezentant al Guvernului, care a spus că și părinții săi, ambii peste 70 de ani, au început să comande online pentru că este ușor. Pe măsură ce devine mai ușor pentru oameni să comande online, trecem și peste această barieră a competențelor, dar trebuie și un pic curaj și, astfel, vom depăși pragul de 45% dintre utilizatorii de internet.
Dacă știi să dai like și comment pe Facebook, poți să plasezi și o comandă online", a arătat directorul executiv al asociației.
Una dintre preocupările ARMO este să protejeze interesele jucătorilor din comerțul electronic în relația cu reprezentanții statului. "Preocupările noastre nu diferă prea mult față de preocupările oricărui antreprenor, oricărei companii din România. Ne dorim un cadrul fiscal previzibil, fără surprize care să apară peste noapte.
Ne dorim, de asemenea, și sprijin din partea statului, dacă se poate, pentru a trece mai bine peste criza energetică, astfel încât creșterea tarifelor să nu se vadă în prețurile afișate consumatorilor. Ne mai dorim o abordare egală între comerțul clasic și cel online, pentru că în cazul comerțului online există niște reglementări speciale. Ar fi plăcut ca între cele două forme de comerț să nu mai existe diferențe, vrem să fie tratate egal din punct de vedere ale legislației. Spre exemplu, magazinele clasice nu sunt obligate să accepte retur.
Comerțul românesc poate să crească și cu ajutorul comenzilor cross broder, unde deja avem jucători care au făcut pasul în afara țării. Cred că în viitoarea schemă de plafonare trebuie să intre toată lumea, pentru că orice excludere va crea dezechilibre în piață, unii vor fi avantajați, iar alții nu și acest lucru nu va fi benefic pentru economia românească", a afirmat Pelivan.
El a mai afirmat că și sectorul comerțului online se confruntă cu problemele provocate de lipsa specialiștilor IT. "Cel mai greu lucru pentru noi este să găsim specialiști IT, piața este extrem de concurențială, nu numai la noi, ci și la nivel internațional. E o gaură foarte mare în acest domeniu, care necesită să fie acoperită, dar încă nu sunt suficiente persoane specializate în aceste domeniu. Faptul că se manifestă fenomenul work from home creează o presiune majoră pe companiile locale. Zona specialiștilor IT este cel mai dificil de acoperit.
Mai avem probleme și pe partea de curieri și de lucrători în depozite. Este un semnal că sectorul comerțul online se dezvoltă și generează multe locuri de muncă. Studiile arată că un loc de muncă într-un magazin online generează alte șase locuri pe orizontală", a mai spus Pelivan.
Apelul de proiecte pentru programul de granturi de 350 milioane euro, finanțat prin PNRR, pentru dezvoltarea comerțului digital va putea fi lansat până la finele acestui an, a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș.
Acesta a adăugat că ministerul pregătește și un alt program, în valoare de 150 milioane euro, pentru robotizarea și automatizarea firmelor.
Boloș a amintit că Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) are o componentă de transformare digitală a cărui buget este foarte generos, respectiv 2,6 miliarde euro. În cadrul acestuia, proiectul de cloud guvernamental va fi finanțat cu 500 milioane euro, iar pentru dezvoltarea comerțului digital a fost deja lansat ghidul solicitantului pentru un program cu finanțare de 350 milioane euro.
”Avem criterii de punctare încât pe cei care nu au investiții digitale, să-i sprijinim și să-i impulsionăm ca să facă măcar un minim de investiție”, a afirmat ministrul.
El a subliniat că ministerul a lansat în dezbatere publică ghidul solicitantului, are demersurile și procedurile instituțuționale pregătite și deși capacitatea STS pentru gestionarea platformei digitale - având în vedere solicitările venite și de la alte ministere - este limitată, până la sfârșitul anului speră ca proiectul să fie activ și firmele să poată accesa banii.
”Până la sfârșitul anului sper să închidem problemele și să putem să asigurăm accesul la acești bani pentru mediul de afaceri”, a afirmat ministrul Boloș.
Acesta a mai spus că are în pregătire și un alt program, de 150 milioane euro, unde digitalizarea este văzută în sens larg, respectiv vor fi alocate granturi pentru ceea ce înseamnă automatizarea și robotizarea firmelor. În cadrul programului vor putea fi accesate grant-uri între 1 milioane și 3 milioane euro. În total, prin cele două programe însumând 500 milioane euro din PNRR sunt estimate 5.300 de companii beneficare, iar finanțarea se va regăsi în consolidarea poziției competiționale pe piață a firmei, a comerțului digital și ponderii acestuia pe piață.
Felix Pătrășcanu, Fondator FAN Courier, semnalează că, după 2 ani de excepție pentru comerțul online și serviciile de curierat, anul 2022 oferă un răgaz jucătorilor din aceste domenii pentru “așezarea” business-urilor, pregătirea pentru noi oportunități și etape de dezvoltare, dar într-un context marcat de provocări.
Piața va continua să crească în acest an, dar într-un ritm mai redus față de 2020 și 2021.
“Oportunitățile sunt foarte mari. Comerțul online este undeva la 10% din întreaga piață de retail și deci este loc de creștere imensă. Între timp, jucătorii din domeniu își dezvoltă canalele de distribuție (easybox-uri, fan boxuri, puncte de livrare), se digitalizează, dar toate lucrurile astea au un cost. A veni cu promoții și a spune tot timpul <cât mai repede, cât mai ieftin> ne duce în situația în care noi să nu mai fim profitabili.
Profitabilitatea într-un business duce mai departe nu neapărat la bogăția proprietarului afacerii ci la investiții. Venim cu servicii noi, de calitate, plătim cum trebuie angajații (...) Noi am avut o mărire salarială care să acopere cel puțin inflația”, afirmă Pătrășcanu.
El acuză, ca de altfel întreg mediul de afaceri, birocrația, lipsa predictibilității și starea precară a infrastructurii.
Pătrășcanu aduce două exemple din activitatea companiei: mai întâi, FAN Courier a investit 1,6 milioane de euro, împreună cu partenerul Simtel, pentru a acoperi clădirile de pe platforma din Ștefănești cu panouri solare, astfel încât să-și poată acoperi integral consumul de electricitate, iar surplusul să ajungă în rețeaua națională.
“Greu în România să devii prosumator, din cauza birocrației. Deși noi consumăm 700 kW/oră și producem 2,3 Mw/oră, nici până la ora asta nu suntem legați la sistemul național, ca să putem deveni independenți energetic. Guvernul ne încurajează <faceți lucruri în domeniu, deveniți verzi, independenți energetic>, dar birocrația învinge întotdeauna”, afirmă el.
Celălalt exemplu se referă la construcția unui hub logistic în Cluj, care a presupus o investiție de 14-15 milioane de euro.
“De ce am investit? Ne întrebăm și noi. Câștigăm astfel 2 ore în a livra mai repede, dar nu putem livra mai repede pentru că infrastructura nu este pusă la punct – întâlnesc mașinile noastre stând la o mulțime de accidente.
Trebuie să înțeleagă toată lumea, o dată pentru totdeauna, că investițiile se fac din 2 părți (stat și compania privată, n.r.) și aduc plus valoare. Altfel, te enervează pe tine, ca investitor privat, pentru că ai făcut o investiție și ea se scurge ca nisipul printre degete”, remarcă omul de afaceri.
La capitolul investiții, planurile FAN Courier vizează, printre altele, construcția unui hub logistic la Sibiu, pentru care terenul a fost deja achiziționat, achiziția de mașini electrice, instalarea de panouri fotovoltaice în toate hub-urile companiei și dezvoltarea de spații de depozitare, închiriabile altor companii, la Ștefănești.
“Planul de investiții rămâne același, chiar dacă există o sincopă în profitabilitatea noastră. Începusem anul cu un profit de 2 cifre, dar din februarie (o dată cu invazia rusă în Ucraina, n.r.) lucrurile au denaturat și acum suntem cu o profitabilitate mult mai mică. Deși numărul de expediții și cifra de afaceri sunt mai mari, prețurile au crescut atât de mult încât profitabilitatea este mică. Noi, la Fan Courier, avem această filosofie de business, că dacă nu avem profit, pe asociatul meu Neculai îl doare fizic”, spune Pătrășcanu, referindu-se la unul dintre cei doi parteneri alături de care a fondat compania, frații Neculai și Adrian Mihai.
Pătrășcanu a anunțat, de asemenea, că activitatea din Republica Moldova a înregistrat prima lună pe profit și că într-o lună vor fi lansate operațiunile din Slovenia.
Prezentă deja pe piețe precum Ungaria și Bulgaria, compania remarcă un interes crescut pentru livrările de mărfuri din exterior către România.
Stejara Pircan, Senior VP eMAG, a detaliat câteva dintre tendințele actuale ale pieței.
“S-a schimbat mult în ultimii doi ani mixul de cumpărături. După 2 ani de creșteri accelerate pentru tot ce ține de produse legate de nivelul de trai (de folosință îndelungată, amenajarea casei, produse cu valori foarte mari), acum acestea încetinesc, și clienții se îndreaptă spre zonele <defavorizate> în ultimii 2 ani – fashion, beauty, îngrijire personală.
În plus, observăm un focus pe oferte și promoții în ultimele luni. Oamenii devin mai sensibili la un preț bun, atât pentru produs cât și pentru serviciul de livrare”, spune Pircan, amintind și de interesul tot mai mare pentru livrarea la lockere, aceste comenzi ajungând să reprezinte peste jumătate din livrările eMAG.
În ceea ce privește gamele de produse disponibile în România, oferta este mult mai săracă în comparație cu piețe central sau vest-europene (12 milioane de tipuri de produse pe marketplace-ul eMAG versus 60 în portofoliul unei platforme mari din Polonia), potrivit Stejarei Pircan.
Astfel, pe lângă produsele care lipsesc de pe piața locală, unele categorii sau branduri sunt de-abia la începutul dezvoltării și este nevoie de schimbări legislative care să permită de exemplu comercializarea online a medicamentelor fără rețetă, OTC-uri, așa cum se întâmplă în vestul Europei.
În ceea ce privește investițiile, reprezentantul eMAG a anunțat că săptămâna viitoare vor începe livrările către clienți de la cel de-al doilea hub logistic dezvoltat de companie, în zona autostrăzii București-Pitești.
Și hub-ul de la Budapesta este aproape gata, la șase luni de la începerea lucrărilor.
Alte investiții se vor îndrepta către zona de tehnologie, care să ușureze și mai mult interacțiunea clienților cu produsele și serviciile companiei, precum și către serviciile financiare destinate cumpărătorilor, un exemplu fiind achizițiile în rate.
Toate serviciile dezvoltate în România vor fi funcționale și pe celelalte piețe în care activează eMAG – deocamdată Ungaria și Bulgaria. Pircan spune că eMAG își dorește să se extindă regional, dar că pe termen scurt nu este prevăzută o astfel de operațiune.
Ca și Felix Pătrășcanu, reprezentantul eMAG accentuează potențialul de creștere oferit de vânzările online – ținând cont că ponderea în retailul total este la jumătate, sau chiar sub, față de cea întâlnită pe alte piețe europene.
“2022 este un an de așezare, în care companiile trebuie să se uite atent la business, să facă alegeri pentru viitorul apropiat, unde vor vinde, pe ce canale, cu ce costuri și cum vor reuși să atragă clienți, astfel încât această perioadă să devină o mare oportunitate pentru viitor”, mai spune Pircan.
La rândul său, Mihai Pătrașcu, CEO-ul și fondatorul evoMAG, a anunțat că retailerul va continua strategia începută în 2021 privind focusul pe anumite categorii de produse și că anul viitor va ieși pe piețe externe, prin intermediul marketplace-urilor.
“Suntem un jucător specialist pe câteva nișe - tehnologie, gadgeturi, vehicule electrice – și am decis să investim în logistică pe aceste specializări și să ne lansăm pe cât mai multe marketplace-uri. Vom continua această strategie în 2022 și 2023. Urmărim ca anul viitor să ieșim pe alte piețe. Cel mai facil este prin marketplace-uri. Și facil, și operațional, nu are rost să inventăm roata”, a spus el.
Pătrașcu a arătat, de asemenea, că evoMAG și-a dublat capacitatea de depozitare și că printre categoriile în creștere sunt cele cu produse folosite pentru plimbări sau diverse evenimente.
“Ne dă curaj și, având mai mult curaj, încercăm să facem lucruri pe care le țineam cumva pe loc și sperăm să punem acum în practică”, spune Pătrașcu despre intrarea fondului de investiții Catalyst, în acest an, în acționariatul evoMAG, cu o deținere de 25%.
La evoMAG a investit și Felix Pătrășcanu, care l-a atenționat la conferință pe CEO-ul retailerului, cu un ton amical, să fie atent la investițiile programate: “Mihai, ai grijă acolo cu toate aceste investiții, mă bucur foarte tare, pentru că sunt direct interesat. Am investit și eu ceva în compania aia”, i-a transmis Pătrășcanu, după ce fondatorul companiei de retail prezentase proiectele de investiții pentru acest an.
Ciprian Cazacu, CEO & Fondator easySales, punctează faptul că, la acest moment, consumatorii analizează și se gândesc mai mult înainte de a face orice achiziție astfel încât să-și eficientizeze la maximum bugetul.
"Am fost norocoși că noi am lansat în 2019, pentru că am prins exact criza din 2020 și 2021 cu pandemia, moment în care toată lumea s-a mutat în online și asta ne-a ajutat foarte mult. Dar anul 2022 a început nu tocmai favorabil pentru sectorul de ecommerce, fiind afectat de conflictul din Ucraina, dar și de deschiderea magazinelor și febra cumpărăturilor offline. Lumea a așteptat probabil de mult timp lucrul ăsta. Pe termen scurt și mediu, noi ne așteptăm ca, în general, consumul să scadă pe fondul creșterii inflației și a ratei dobânzilor. Implicit, acest lucru se va reflecta și asupra comerțului online.
Însă, privind pe termen lung, această situație este de fapt o oportunitate. Consumatorii vor fi mai atenți cu cheltuielile și probabil se vor orienta către online unde o să găsească o ofertă mai bogată și mai competitivă din punct de vedere preț-calitate, pentru că costurile sunt mai mici în online și totul este mai eficient. Paradoxal, acesta poate fi un motor de creștere pentru ecommerce. Comercianții au ocazia să acapareze acest segment de clienți care caută oferte mai bune, promoții, în situația în care au mai puțini bani cu care să facă aceste cumpărături.
Așadar, consumatorii analizează și se gândesc mai mult înainte de a face orice achiziție astfel încât să-și eficientizeze la maxim bugetul. Asta probabil o să aducă în continuare o creștere în ecommerce chiar și în acest an, undeva în jur de 10% ca număr de comenzi, iar ca volume probabil un pic mai mari.
Și cred că soluția principală pentru ei este să meargă în internațional. În sensul ăsta noi avem de curând lansate integrări cu eBay, lucrăm acum și o să finalizăm probabil 1-2 luni și integrarea cu Amazon, astfel încât să le dăm posibilitatea comercianților să-și vândă produsele pe mai multe piețe.
Vrem să construim un ecosistem în care toți comercianții să aibă acces la toate serviciile și să aleagă ce e cel mai potrivit pentru ei. Adică noi să le oferim automatizarea necesară astfel încât ei să aibă o eficiență maximă și să fie prezenți peste tot", spune acesta.
Conflictul din Ucraina este cel care a afectat destul de puternic și încă afectează, însă în cele din urmă va fi o mare oportunitate. În momentul în care Ucraina se va deschide, va crea o oportunitate regională care trebuie fructificată.
"Noi am avut de-a lungul timpului multe oportunități și nu am știut întotdeauna să le fructificăm. Însă, suntem încrezător că de data aceasta spiritul antreprenorial de la noi din țară este cumva în creștere. Văd tot mai multe startup-uri și s-a creat o dorință de a face și de a fi eficienți și de a crea lucruri care aduc valoare. Suntem încrezători că lucrurile vor reveni pe un trend pozitiv, chiar dacă în momentul de față întâlnim provocări.
Tocmai ce am finalizat anul acesta o rundă, astfel încât să ne ajute cumva să suportăm aceste fluctuații și impredictibilitatea din piață și să putem continua dezvoltarea în următorii doi ani de zile. În afară de România, noi mai suntem prezenți în Bulgaria și Ungaria. Acum analizăm piețele occidentale, pregătim produsul pentru a ne extinde în SUA și, ulterior, în piețele vorbitoare de limba engleză.
Avem peste 600 de clienți în platformă din toate cele trei țări și continuăm să atragem din ce în ce mai mulți. Observăm un tipar destul de important al regiunii noastre care este diferit față de occident și anume că se iau foarte multe decizii de la care se așteaptă rezultate foarte rapid. Nu se fac analize foarte mari înainte și se iau decizii mai degrabă emoționale, decât strategice și raționale. Și cred că aici ar trebui un pic să investim cu toții. Ăsta e motivul pentru care mulți antreprenori din ecommerce își închid businessurile în perioade cu schimbări bruște, cum a fost pandemia.
Vedem un trend în piață de creare de marketplace-uri și vor apărea tot mai multe canale noi de vânzare. Vrem ca în următorii 2 ani să atragem o nouă investiție la o evaluare de 15-20 de milioane de euro, care să ne permită să accelerăm mai mult și să creăm un produs global. Mai e mult de muncă", conchide Ciprian Cazacu.
Cristi Movilă, Eastern Europe General Manager VTEX, apreciază că nevoile retailerilor au devenit cumva diferite, de la o nevoie de bază în care trebuia să vândă online, trebuia să fie prezent în niște canale, să aibă anumite funcționalități, la a-și da seama ce se întâmplă în piețe mai mature, cum dau valoare clienților.
"Un retailer are nevoie să se concentreze pe a vinde produse. Ce am văzut noi ca o maturizare a pieței atât în România, cât și în regiune, e că retailerii se concentrează pe ce aduce valoare compania lor clienților. Iar ei ne lasă pe noi să ne concentrăm pe partea de tehnologie. Cu ce venim în piață și cu ce ajutăm retailerii e prin oferirea anumitor canale de vânzare.
Asta e cumva un fel de scăpare a lor de inflație și de efectele pe care le are inflația și de presiunea pe care o are creșterea costurilor pe produsele și serviciile oferite. Pe de-o parte automatizezi și îți eficientizezi procesul de vânzare, iar pe de altă parte beneficiezi de un know-how, de alte modalități de vânzare, de alte modalități de a ajunge la clientul final și mai eficient decât o făceai în trecut. Nu suntem cu nimic mai diferiți decât piețele din vest, sunt doar niște trenduri care ajung mai greu la noi sau piața se comportă doar un pic diferit.
Mai avem de crescut destul de mult până când să ajungem să vedem o stabilizare sau o contractare a anumitor sectoare. Dacă ne gândim la sectorul home & deco, do it yourself sau consum de produse de folosință îndelungată, dacă ele reprezentau o bucată mai mare din sectorul de ecommerce puteam vedea o scădere. Dar pentru că ponderea era destul de mică, nu am văzut o scădere și nu o vom vedea prea curând. La fel, faptul că sunt 45% din consumatori în online, e un uriaș loc de creștere. Piețele din vest sau din nord au o pondere de 90-95% din totalul clienților care sunt în online, comandă online.
Datoria noastră, a întregului ecosistem, este să oferim o experiență frumoasă, corectă consumatorilor astfel încât ei să revină. Dacă noi greșim într-unul din punctele lui de interacțiune, experiența e neplăcută și acel client nu se va mai întoarce. Și atunci, cumva impactează foarte mult întregul ecosistem. Noi de asta ne implicăm destul de mult în educarea, creșterea conștientizării unui ecosistem de ecommerce, nu a unor actori din ecommerce, pentru că cu toții contribuim la dezvoltarea acestui sector", spune managerul.
Europa este o piață focus pentru companie în momentul ăsta. "Investim în tehnologie, pentru a aduce funcționalități noi în platformă. Obiectivul companiei este de a deveni punctul central al comerțului. Mi se pare foarte important ca orice business să urmărească o profitabilitate mai ales în momentul ăsta, în care lipsa predictibilității omoară businessurile. Dacă nu ai o predictibilitate și dacă businessul nu e sănătos, cu o destabilizare minimă businessul poate să moară. Și atunci, asta ne concentrăm să le oferim businessurilor cu care lucrăm - soluții care îi aduc mai aproape de această stabilitate, mai aproape de mai multe canale", adaugă acesta.
Andreea Radu, Director Marketing Cargus, spune că este, într-adevăr, un an dinamic, o piață dinamică, concurențială, iar pandemia a venit cu aceste creșteri spectaculoase.
"La vremea respectivă chiar eram un jucător activ în e-commerce, deci le-am simțit din plin. Pe partea serviciului de curierat asta a însemnat o mobilizare rapidă a resurselor pentru a ne putea adapta acestei cereri. În acest an vedem o nouă dinamică, în acest nou context economic care ne-a determinat să intrăm într-o zonă de eficientizare a tuturor operațiunilor și a costurilor pentru a putea susține creșterea generală a prețurilor.
Ca și perspectivă viitoare, nu putem decât să ne aliniem la estimările jucătorilor din piața de ecommerce. Avem în continuare perspective pozitive pentru piața locală, încă nu suntem în situația anunțată de alte piețe, care deja confirmă o reducere a consumului. Noi suntem în continuare pe un trend de creștere.
E adevărat că este o creștere mai temperată, nu vedem prea curând aceleași vârfuri pe care le-am văzut în 2020. Asta înseamnă că trebuie să continuăm acest efort de adaptare, adică totuși pandemia a adus cu sine și o creștere și o educare a pieței. Sigur, creșterile nu mai sunt chiar acolo, dar obiceiurile au rămas. Adică consumatorul a rămas cu aceleași preferințe de a avea aceste produse cât mai rapid, la un preț cât mai mic și cu o interacțiune cât mai ușoară.
Prin urmare, este nevoie în contextul în care ne confruntăm totuși cu o creștere a prețurilor și o reducere a accesibilității resurselor să venim cu soluții alternative. Investițiile și eforturile noastre se axează pe dezvoltarea pieței de soluții alternative de livrare. Credem că, pe viitor, vom vedea o tranziție de la metodele de livrare tradiționale către aceste soluții de livrare.
De asemenea, credem că, pe măsură ce consumul local se va tempera, jucătorii locali vor fi nevoiți să se îndrepte și să se uite cu mare atenție către segmentele de consumatori din alte piețe. Prin urmare, piețele internaționale vor deveni o direcție foarte importantă pentru anii care vor urma. Credem că aici va fi o oportunitate foarte interesantă de creștere.
Continuăm să investim pentru că înțelegem că orice pariu de dezvoltare înseamnă și o investiție pe măsură. Avem niște zeci de milioane de euro planificate pentru următorii ani", arată Andreea Radu.
