Contextul actual îndeamnă la precauție și la măsuri specifice ce vizează menținerea unui echilibru al pieței de capital și al sănătății economice a jucătorilor care activează în sectorul bursier, Marile clase de active, în contextul războiului din Ucraina, tind să fie din ce în ce mai corelate, iar tradiționala creștere a obligațiunilor în contextul scăderii acțiunilor și invers nu prea se mai respectă. Peste 33 miliarde euro, care stau în bănci, au dobândă reală negativă. După anul cu 23 de listări, firmele noi de pe bursă se gândesc însă la infuzii proaspete de capital, sunt concluzii desprinse la Videoconferința Profit Piața de Capital.forum.
Videoconferința, organizată cu sprijinul Agista, Banca Transilvania, Bursa de Valori București, CreditAmanet, Depozitarul Central, Nordis Group și SIF Banat-Crișana, a fost transmisă în direct și la PROFIT NEWS TV
Încă din debutul videoconferinței a fost anunțat că Ministerul Finanțelor vrea ca CEC Bank, bancă a statului, să se alăture grupului de patru bănci private prin intermediul cărora populația poate subscrie titluri de stat în programul Fidelis, prin care Guvernul se împrumută de la populație prin titluri de stat listate la Bursa de Valori București.
În prezent, populația poate subscrie prin intermediul băncilor partenere BT Capital Partners&Banca Transilvania, Banca Comercială Română, BRD – Groupe Societe Generale și Alpha Bank România, titluri de stat Fidelis denominate în lei și în euro. Finanțele mai au un program de vânzare de titluri de stat către populație, Tezaur, dar titlurile respective nu sunt listate.
"Titlurile de stat Fidelis au fost distribuite printr-un consorțiu de bănci private. Am vrea să lărgim gama și să introducem inclusiv CEC Bank, care este o bancă de stat, cu filiale peste tot în România, cu o capcitate de a ajunge mai ușor înspre cetățeni", a declarat Mihai Precup, secretar de stat în Ministerul Finanțelor.
Veniturile obținute din dobânzi sau din câștiguri de capital la titluri de stat nu sunt impozabile.
Ministerul Finanțelor a atras de la populatie aproape 2 miliarde de lei in urma ofertei publice pentru vanzarea de titluri de stat Fidelis pentru populație, derulată la Bursa de Valori București în perioada 17 martie – 1 aprilie. Aceasta este a treia cea mai mare oferta Fidelis în funcție de valoare derulată de Ministerul de Finanțe la Bursă.
Ministerul Finanțelor a atras în total peste 11 miliarde de lei prin intermediul celor șapte oferte publice Fidelis derulate din iulie 2020.
Contextul actual îndeamnă însă la precauție și la măsuri specifice ce vizează menținerea unui echilibru al pieței și al sănătății economice a jucătorilor care activează în sectorul bursier, a transmis Ovidiu Petru, director general al sectorului Piața de Capital în cadrul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).
"Pentru ASF, subiectul stabilitatea pieței de capital este mai mult decât o preocupare, este una din misiunile sale esențiale. Contextul actual este într-adevăr unul care îndeamnă la precauție și la măsuri specifice ce vizează menținerea unui echilibru al pieței și al sănătății economice a jucătorilor care activează în acest sector. După o perioadă de doi ani de pandemie, care a generat provocări considerabile, conflictul din Ucraina vine să pună la încercare fundamentul bunei funcționări a pieței și mai ales stabilitatea financiară. Tocmai din aceste considerente, așa cum am mai spus, în cadrul sectorului Instrumente și investiții financiare din ASF acordăm o atenție deosebită supravegherii prudențiale a entităților pieței, regulilor de diversificare și de evaluare a portofoliilor fondurilor de investiții și mai ales mecanismelor de administrare a riscului", a spus directorul.
El arată că ASF, atât în perioada pandemiei, cât și în prezent, a pus în practică o serie de măsuri menite să ajute instituția în procesul de supraveghere, având în vedere contextul volatil cu piața bursieră locală s-a confruntat la debutul conflictului din Ucraina.
O altă măsură a vizat mărirea frecvenței de raportare a modului de îndeplinire a cerințelor de capital la nivelul SAI-urilor și SSIF-urilor, ASF efectuând o analiză dinamică a acestora pe scenarii de evoluție în funcție de fluctuațiile indicilor bursieri și de structura veniturilor entităților. "În contextul războiului din Ucraina și al efectelor colaterale provocate de acesta, am solicitat instituțiilor pieței să intensifice eforturilor pentru adoptarea tuturor măsurilor de identificare și atenuare a principalelor riscuri în materie de securitate cibernetică și să ne notifice imediat în situația în care apar vulnerabilități pe acest segment.
De asemenea, având în vedere interconectarea piețelor, păstrăm o strânsă legătură cu autoritățile europene implicate în evaluarea modului în care se manifestă riscurile la nivel internațional pentru a ne putea raporta în permanență cu evoluțiile din alte state", a mai spus Petru.
Reprezentantul ASF a afirmat că, după reglementarea regimului fondurilor de investiții alternative, instituția a constatat un interes în creștere din partea administratorilor de a lansa noi fonduri cu scopul de a pune la dispoziția investitorilor instituționali și de retail produse și instrumente financiare cu un grad mai ridicat de sofisticare.
"Cred că una din trei întâlniri pe care le avem la autoritate are ca subiect fondurile de investiții, legislația cu privire la fondurile de investiții, standardizarea în acest domeniu, astfel încât legislația locală și modul nostru de abordare vizavi de aceste fonduri să fie cel puțin la fel de prietenos cu cel din statele din regiune", a menționat directorul ASF. Întrebat de stadiul proiectului Contraparte Centrală, Petru a afirmat că acesta se află în faza de analiză a documentației primite de la CCP.RO.
"De asemenea, suntem și aici într-un permanent contact cu autoritatea europeană în ceea ce privește analiza acestor documente și așteptăm documentația finală, respectiv depunerea spre autorizare a dosarului de către CCP.RO la ASF. De altfel, despre proiectul Contraparte Centrală se face foarte mult referire în raportul diagnostic al OECD.
Un draft a fost transmis la finele anului 2021 și faza doi din strategia pieței de capital va fi finalizată în această perioadă, respectiv după ce OECD va publica raportul diagnostic, în care se menționează foarte mult de aceste instrumente derivate și contrapartea centrală. Din punctul de vedere al ASF, orizontul de timp poate fi calculat de la data depunerii dosarului final de către CCP.RO. Calendarul asumat de Bursa de Valori București este jumătatea anului pentru proiectul Contraparte Centrală și finalul anului pentru piața de derivate. Calendarul curge de la momentul depunerii documentației finale la ASF", a mai spus Petru.
El a adăugat că, în piața de capital, discuțiile despre vânzarea în lipsă și rolul CCP.RO au început de foarte mult timp, dar foarte multe aspecte ale acestor discuții au legătură cu proiectul Contrapartea Centrală și este foarte important ca acesta să fie urgentat.
Marile clase de active, în contextul războiului din Ucraina, tind să fie din ce în ce mai corelate, iar tradiționala creștere a obligațiunilor în contextul scăderii acțiunilor și invers nu prea se mai respectă, a transmis Radu Crăciun, președinte al Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) și director general al BCR Pensii.
Șeful BCR Pensii a spus că, începând cu anul 2021, administratorul a început să analizeze zona private equity, o clasă de active mult mai puțin volativă, în condițiile în care evaluările se fac cu o periodicitate mai scăzută.
"De asemenea, câștigurile de capital vin mai lent, dar și pierderile sunt, de asemenea, nu foarte spectaculoase și asta ne ajută. În mod clar, fondurile de pensii private încep să devină investitori instituționali un pic cam prea mari pentru mărimea bursei locale și, în lipsa unor listări, vom fi obligați să ne uităm către alte vehicule de investire, spre alte clase de active", a mai spus reprezentantul BCR Pensii.
Peste 33 miliarde euro, care stau în bănci, au dobândă reală negativă, iar fondurile de investiții de acțiuni la momentul acesta sunt singurele soluții care pot, pe termen mediu și lung, să fie superioare ca randamente a acestei cifre, nemaiîntâlnite de vreo 17 ani: a inflației de peste 10%, a declarat Horia Gustă, președinte, Consiliul Director, Asociația Administratorilor de Fonduri (AAF).
Teoria că atunci când dobânzile cresc, acțiunile scad nu s-a prea întâmplat. „Nu putem vedea astăzi o corelație directă între scăderea ușoară a bursei de la începutul anului și creșterea sensibilă a dobânzilor. Astăzi, pe lângă acest context economic, să nu uităm că la granița Românei și Europei este un război cu implicații economice în toată lumea, din perspectiva sancțiunilor și a fluxurilor de mărfuri care se pare că nu vor mai veni, cel puțin în perioada următoare”, a mai afirmat Gustă.
Într-un astfel de context, Fondul de investiții Agista, lansat recent de Impetum Group cu focus pe piața bursieră AeRO, analizează mai multe companii pentru primele investiții, din domenii precum agribusiness, IT, servicii medicale, de reciclare sau management al deșeurilor.
“Avem mai multe produse, dintre care unul se adresează pieței private - investim în companii ca să le scalăm și după aceea să aducem produse robuste pe piața AeRO; investim în stadiul de plasament privat, în anumite companii în potențialul cărora credem - aici sunt trei ingrediente de bază: o piață solidă, un produs foarte bun și o capacitate internă de scalare, pentru că am observat că desi multe companii au bani lovesc la un moment dat un tavan. Venim în aceste piețe cu companii private, dar și să investim, și ne dorim să ajungem la un moment dat cu ele pe piața principală a bursei”, a declarat Nicolae Kovacs, CEO Agista.
Agista are o capitalizare de 25 milioane euro și în plan investiții în 20 companii locale în următorii doi ani, din cele 150 pe care le va analiza.
Tichetul investițional va fi cuprins între 500.000 de euro și 2,5 milioane euro,
În 2024, fondul ar urma să fie listat la bursă.
Ca domenii de activitate, Agista se uită mai întâi la companii care răspund nevoilor primare, precum cele din agricultură, IT, servicii medicale sau “zona verde”, nu neapărat energie verde ci reciclare sau managament al deșeurilor.
Aici dorim noi să intervenim, atât pe partea de lichiditate, noi achiziționând în companii listate, cât și aducând produse noi și companii robuste, care să atragă automat interes”, arată CEO-ul Agista.
Kovacs spune că 33,5 de miliarde de euro stau în depozite bancare care produc o dobândă real negativă, din cauza inflației, și că o parte din aceste resurse pot fi transferate pe piețe dacă va exista încredere în companii puternice, cu potențial de creștere, în managementul lor și în îmbunățirea disciplinei acestora. În majoritatea companiilor care au atras deja interesul Agista, discuțiile purtate cu reprezentanții lor arată că aceștia cunosc puține sau foarte puține lucruri despre piața de capital, iar circa 80% nu au un sentiment foarte bun privind bursa.
“Factorul încurajator în ecuația asta este faptul că se tem din motivele greșite. Piața de capital aduce foarte multe avantaje pentru emitenți, dar testul dur al pieței este destul de real, iar companiile își dau seama de asta. Altii se tem să piardă controlul. Noi în România avem o dorință foarte mare de control și cumva asocierile nu sunt bine văzute, de foarte multe ori. Noi încercăm să schimbăm această paradigmă, să fim un partener strategic, atât financiar cât și ca know-how, și încercăm să ajutăm companiile să devină mai robuste”, afirmă Kovacs.
Numărul emitenților care s-au listat a fost mai mare decât numărul investitorilor noi care au venit pe piață, spune Răzvan Raț, director general adjunct, BRK Financial Group.
„Avem emitenți care propun chiar randamente de peste 10%. Am văzut în piață titluri de stat cu randament de 5-6%, emisiuni de obligațiuni listate atât pe piața principală cât și pe AeRO care aduc randamente comparative cu inflația, chiar peste inflație”, a explicat Raț.
Directorul general al BVB, Adrian Tănase, menționează pentru finalul anului autorizarea proiectului de Contraparte Centrală și spune că Bursa va încerca o sincronizare cât mai rapidă a rezolvării conectivității participanților la piață la noua entitate și promovarea noilor produse derivate.
Termenul avansat inițial de Bursa de Valori București pentru a 2-a parte a acestui an ca reper al lansării pieței instrumentelor derivate ar urma să fie împins către anul 2023, având în vedere complexitatea procesului de operaționalizării a Contrapărții Centrale, entitatea care ar urma să asigure compensarea tranzacțiilor.
În prezent se realizează o auditare a documentației din dosar în vederea promovării unui „caz convingător” în colegiul ESMA. Preocuparea importantă este pentru simulările de risc. Soluția tehnică este oferită de Euronext Clearing care asigură compensările pentru tranzacțiile bursiere din Italia și care în 2 ani va implementa sistemul și pentru 7 piețe europene operate de Euronext ca platformă de trading.
Din momentul în care se face aplicația oficială, va exista un termen de 6 luni de răspuns de la reglementatorul pieței, respectiv emiterea propriu-zisă a autorizării. Termenul asumat de Tănase, care s-a ocupat de proiect este pentru finalul anului. După aceea va mai fi nevoie, însă, de 2-3 luni pentru realizarea conectivității cu participanții.
BVB, care va propune și produsele ce vor face obiectul operațiunilor de clearing, va încerca o sincronizare cât mai rapidă între conectarea brokerilor și lansarea instrumentelor derivate.
După anul cu 23 de listări, firmele noi de pe bursă se gândesc însă la noi infuzii de capital.
Acum, firmele de tehnologie nu mai sunt o raritate pentru piața de capital românească, spune Daniel Ilinca, CEO la Softbinator Technologies (CODE), societate listată pe Sistemul Multilateral de Tranzacționare de la BVB în luna decembrie a anului trecut.
Softbinator a făcut pasul către bursă atunci când au învățat să poată crește accelerat și a avut infuzie de capital.
Lanțul de retail Agroland este alt exemplu de finanțare prin bursă. După încheierea cu succes a unei emisiuni de obligațiuni corporative în valoare de 8,08 milioane lei (AGR25) chiar în ochiul furtunii declanșate de noul coronavirus, compania a listat în secvență scurtă în anul 2021 propriile acțiuni (AG), dar și pe cele ale subsidiarei Agroland Agribusiness (AAB).
„Avem planuri de dezvoltare și în afară de resursele pe care le generăm noi ca și companie și finanțările bancare, am considerat că avem nevoie și de aportul resurselor care pot fi atrase pe piața de capital”, a explicat rațiunile listării Horia Cardoș, fondator al Agroland.
Toamna trecută, Agroland a realizat o de majorare de capital și astfel de operațiuni ar urma să se deruleze an de an. Cardoș dorește să aibă în acționariat investitori care rămân pe termen lung, pentru că planurile de dezvoltare sunt, de asemenea, extinse. Anul 2020 a fost foarte bun din punctul de vedere al rezultatelor financiare și anul 2021 a fostul unul de extindere atât în retailul alimentar, cât și producție – în linie cu promisiunile din memorandumul de listare – dar investitorii nu au fost impresionați și acțiunea nu a performat. În climatul de criză alimentară, Agroland se vede avantajată de faptul că se adresează nevoilor primare ale consumatorilor. „
Ne așteptăm ca în acest an să avem rezultate spectaculoase”, a conchis Cardoș.
Hidroelectrica - Borna pieței
Subiectul listării unui pachet de acțiuni al Hidroelectrica a fost unul discutat aparte, având perspectiva de a fi cel mai mare IPO.
Listarea pe bursă a unor acțiuni Hidroelectrica este o veste excelentă pentru piața de capital, pentru bursă, pentru compania în sine, spune Adrian Tănase, director general al BVB, adăugând însă că susține și promovează ideea ca listarea să fie doar pe Bursa de Valori București.
Este o veste excelentă pentru piața de capital, pentru bursă, pentru compania în sine”, spune directorul general al BVB. „Indubitabil, această listare este așteptată de toată comunitatea de investitori din România și din străinătate. Așteptăm să se întâmple cât mai repede. Are perspectiva de a fi cel mai mare IPO”, a mai spus cel care, înainte de prelua șefia executivă a Bursei la începutul anului 2018, a avut decizia de investiție pentru banii românilor din fondurile de pensii administrate ING și NN.
Gazdele de la BVB vizează, de asemenea, exclusivitatea. „Noi susținem și promovăm această idee de a face listarea doar pe Bursa de Valori București”, spune directorul Tănase. „Nu identificăm deocamdată care ar putea fi o barieră certă pentru ca lucrul acesta să nu se întâmple și care ar fi argumentele cele mai puternice pentru o listare duală.”
La rândul său, Mihai Precup, secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice, afirmă că, listându-se la bursă, Hidroelectrica ar putea fi validată ca una din cele mai valoroase companii de energie din Europa.
Dacă profesioniști din piața de capital aveau ca așteptare realistă o listare a Hidroelectrica în cursul anului viitor, un mesaj dinspre statul român menționează ca „probabilă” aducerea producătorului de energie hidro la cota bursei românești chiar până la sfârșitul acestui an.
Cred că va deveni cea mai mare companie românească, în termeni de capitalizare și va fi o poveste frumoasă, de succes”, a declarat oficialul guvernamental, amintind că la începutul deceniului trecut avut probleme care i-au atras și o intrare în insolvență.
El afirmă că ar putea ajunge unul din primii 3 producători de energie ca valoare din Europa. „Vom putea cu toții să ne mândrim că avem o asemenea companie odată ce va fi redată o parte din ea publicului.”
La sfârșitul lunii trecute, Adunarea Generală a Acționarilor a Hidroelectrica, unde acționar majoritar este statul român prin Ministerul Energiei, a aprobat listarea la Bursa de Valori București, prin aducerea pachetului de 19,94% deținut de Fondul Proprietatea (FP). Un orizont mai apropiat de timp, însă, este dat în premieră din partea autorităților.
Deocamdată, nu sunt date că Guvernul ar promova și o vânzare a unei părți din pachetul deținut de stat pentru a crea un free-float mai generos pe bursă, într-un context în care o astfel de înstrăinare este nepopulară în rândul unor anumite categorii de public destul de vocale în ultimul an. Precup a spus că discuțiile sunt acum și nu a oferit detalii.
„Este un proces în curs de aprobări interne”, a declarat secretarul de stat din Ministerul de Finanțe. Cu atât mai mult cu cât nu se știe dacă statul va suplimenta cantitatea de acțiuni disponibilă la tranzacționare pe bursă, jucătorii pieței locale o vor a fi exclusiv la București.
„Ceea ce ne preocupă la nivelul fondurilor de pensii private este o listare duală care credem că dacă se va întâmpla va fi în defavoarea investitorilor locali”, spune Radu Crăciun, președinte al Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR). „ Din punctul nostru de vedere ar fi benefic și pentru bursa locală, ar fi benefic și pentru investitorii instituționali ca Hidroelectrica să se listeze doar la București sau – în cel mai rău caz – să se listeze în exterior pe o piață unde fondurile de pensii să aibă acces.”
Imediat după decizia din AGA de la Hidroelectrica, Călin Meteș, Deputy CEO Franklin Templeton București și Deputy Portfolio Manager al Fondului Proprietatea, menționa punctul de vedere al vânzătorului că ar trebui urmărită o listare duală, atât la BVB, ca piață principală, cât și pe o piață secundară internațională. În respectiva comunicare era indicată London Stock Exchange, însă bursa londoneză este indicată acum expres de Crăciun, care este și președinte la BCR Pensii, ca o piață pe care entitățile de la Pilonul II al fondurilor de pensii cu contribuții obligatorii și administrare privată nu au acces, Marea Britanie fiind acum în afara Uniunii Europene.
„Varianta pe care o promovăm și cred că este în interesul și a investitorilor de retail și a instituționalilor locali și în interesul statutului câștigat de piață emergentă al bursei de la București este ca Hidroelectrica să se listeze doar pe piața locală”, întărește Crăciun.
Industria fondurilor de pensii este în căutare importantă de debușee de investiții, activele cumulate prin contribuițiile în timp fiind supradimensionate față de adâncimea bursei românești.
Hidroelectrica ar fi o destinație importantă de investiții și de ameliorare a randamentelor într-o etapă nefavorabilă pentru titlurile de stat, astfel încât de ce fondurile de pensii ar fi interesate de o dimensiune cât mai mare a paqchetelor disponibile, atât prin aducerea în vânzare a unei părți a deținerilor statului, cât și prin listarea acestora exclusiv pe bursa locală. Investitorii individuali este de așteptat, de asemenea, să vizeze existența unor cantități mari care să nu aducă frustarea ratelor de alocare mici aduse de suprasubscrieri disproporționate pe o ofertă neîndestulătoare.
Pe de altă parte, nu este vorba numai despre „lăcomia” jucătorilor locali. Experiența ultimei decade arată o preferință a investitorilor, indiferent de rezidență către jocul pe piața principală. Tendința generală a fost de migrație naturală a lichidității către BVB, atât în cazul certificatelor de depozit (GDR) pe acțiunile Fondul Proprietatea listate la Londra, cât și în cazul Romgaz Mediaș (SNG), unde, de asemenea, în toamna anului 2013, consorțiul condus de banca americană de investiții Goldman Sachs a promovat vânzarea unui pachet mare de titluri ale producătorului de gaze naturale pe aceeași piață londoneză.
