Studiile clinice, unde piața din România are un potențial medical ridicat, se derulează cu dificultate din cauza birocrației, iar până când vom avea spitale noi va mai dura ceva. Schimbarea de mentalitate este lucrul cel mai greu de realizat, iar România are maximă nevoie de un sprijin politic care să depășească diferitele cicluri electorale și interese de natură electorală, sunt concluzii care aparțin inclusiv actualilor decidenți în domeniu, transmise la Profit Health.forum, ajuns la Ediția a X-a și devenit deja un eveniment de tradiție al lumii medicale.
Videoconferința a fost organizată împreună cu Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), GNP Guia Naghi & Partners și Nordis Group, fiind transmisă în direct și la PROFIT NEWS TV
VIDEO POATE FI VĂZUT AICI
Încă din deschidere, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a anunțat că a elaborat un draft de strategie în domeniu și urmează să îi fie aprobată o organigramă mai mare, lansând în acest context un apel public la profesioniștii care doresc să lucreze la această strategie de reformă și subliniind că cel mai greu lucru va consta în schimbarea de mentalitate, atât la nivel de resurse urmane în sistem, cât și la public, dincolo de mutarea accentului de la asistența medicală spitalicească la cea primară și ambulatorie.
”Avem acum un draft de strategie de sănătate pentru următoarea perioadă, sper să putem să o pot îmbunătății în urma discuțiilor care au avut loc la nivel regional, au fost 6-7 astfel de întâlniri. Dar ceea ce cred eu că o să fie cel mai greu de schimbat o să fie legat de mentalități, fie că discutăm de oamenii care lucrează în sistem - mă includ și pe mine aici, poftiți ca să nu arăt doar spre altcineva -, deci schimbarea de mentalitate a profesioniștilor, a populației, mutarea balansului din zona sistemului asistenței medicale spitalicești spre zona asistenței medicale primare și ambulatorii, găsirea unei soluții încât furnizarea servicilor de sănătate să fie echilibrată la nivel național din punct de vedere al calității și al accesibilității. Sunt lucrurile la care lucrăm, încercăm să le construim”, a declarat ministrul Rafila.
”Acesta necesită însă o înțelegere mai profundă și un sprijin politic care să transcendă diferitelor cicluri electorale și diferitelor interese de natură electorală”, a mai spus ministrul Sănătății.
Una dintre principalele lecții ale pandemiei este aceea că, oricât de confortabil ar fi, nu putem reveni la normalitatea cu care eram obișnuiți, a punctat Diana Loreta Păun, consilier prezidențial la Departamentul Sănătate Publică. Ea a arătat însă că pandemia poate servi și ca oportunitate pentru a defini noi direcții strategice în domeniul sănătății, care să aibă în centru prevenția, alături de reforma resurselor umane, digitalizare, cercetare și inovare.
Un alte element important este transformarea digitală, care în pandemie s-a dovedit o necesitate și poate aduce în continuare beneficii substanțiale pe întregul traseu al pacientului, iar investiția în cercetare și inovare reorezintă o soluție suplimentară care se reflectă în primul rând în creșterea speranței de viață, a arătat consilierul prezidențial.
România este în continuare în pandemie de Covid-19, deși a fost ridicată starea alertă, a atenționat Adrian Streinu-Cercel, președintele Comisiei pentru Sănătate din Senatul României. Acesta a arătat că, din păcate, politicienii nu au ținut cont de sfaturile specialiștilor și au avizat relaxări, iar acum ”constatăm că s-a ridicat starea de alertă, dar virusul nu a fost informat, pe virus nu l-a chemat nimeni la niciun Palat să-i spună: băi, pleacă de aicea pentru că ți-ai terminat treaba!”. Streinu-Cercel a mai spus că, în opinia sa, masca de protecție ar mai trebui purtată circa 6-9 luni.
Potrivit lui Cercel, însă, deși a fost ridicată starea de alertă pentru pandemia de Covid-19, cazurile sunt în continuare numeroase.
Acesta a mai opinat că masca de protecție va mai trebui purtată circa 6-9 luni. ”Să nu considerăm că pandemia s-a terminat. Nu s-a terminat, ea își vede în continuare de treabă și, ca atare, după părerea mea, masca ar trebui să fie un accesoriu obligatoriu pentru următoarea perioadă de timp, pe care o definesc în momentul de față ca fiind de circa 6 luni de zile, dacă nu chiar 9 luni de zile, cât o sarcină completă”, a mai spus Streinu-Cercel.
Sistemul de sănătate se confruntă în același timp cu provocări fără precedent cauzate de pandemie, dar și de factori cunoscuți, precum îmbătrânirea populației, creșterea poverilor bolilor cronice și subfinanțarea cronică, a arătat Alina Culcea, președintele Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM). Probleme persistă, însă, și pentru industria farmaceutică, având în vedere că, până la momentul la care un tratament de ultimă generație poate ajunge la pacienții români, companiile farmaceutice încă așteaptă în medie peste 800 de zile de la aprobarea de către Agenția Europeană a Medicamentului.
"Industria farmaceutică a întâmpinat și ea destule dificultăți în ultimii ani, au fost taxe descurajatoare, un mediu de afaceri destul de impredictibil, care nu a recompensat neapărat inovația. Dar, s-au făcut foarte multe eforturi în acest sens și sunt remarcabile eforturile ultilmilor ani. Mult mai multe molecule noi au fost disponibile pacienților în ultimii ani, din pandemie. Însă, pentru a putea oferi pacienților români un tratament de ultimă generație, încă așteptăm în medie peste 800 de zile de la aprobarea unui medicament de către Agenția Europeană a Medicamentului", a afirmat Alina Culcea.
Deși se fac eforturi pentru a îmbunătăți situația, aceasta este încă departe de predictibilitatea necesară pacienților pentru care unele medicamente pot fi salvatoare. De predictibilitate are nevoie, de asemenea, și mediul de business.
Studiile clinice, unde piața din România are un potențial ridicat, se derulează cu dificultate din cauza birocrației. "Ne dorim să investim în cercetarea medicală din România, dar încă așteptăm și un an și jumătate pentru aprobarea unui studiu clinic. Și aici știm că, din păcate, se pierd anual sume extrem de importante de bani pe care România le-ar putea avea datorită acestor studii clinice, potențialul României fiind de aproximativ 800 de milioane de euro. Din păcate suntem aproape la 10% din această sumă în prezent", potrivit președintelui ARPIM.
Pactul Inovației în Sănătate
ARPIM a lansat anul trecut, la 25 de ani de prezență în România, Pactul Inovației în Sănătate, un document de colaborare structurat pe patru axe strategice, cu scopul de a alinia factorii implicați unor măsuri concrete pentru revitalizarea unor segmente importante ale sistemului de sănătate din România. "
În primă fază, documentul este supus atenției comisiilor pentru sănătate din Parlamentul României, urmând ca măsurile agreate în timpul discuțiilor să ajungă pe masa Guvernului, pe masa tuturor partidelor politice parlamentare care sunt interesate să contribuie. Noi privim cu încredere și speranță către acest deziderat, pentru că am văzut linii importante din acest pact incluse în programul de guvernare, iar aici mă refer la accesul la inovație medicală, la implementarea unei strategii naționale de eHealth, la accelerarea unor programe naționale de prevenție, de ce nu creșterea finanțării publice pentru sănătate și, nu în ultimul rând, ceea ce ne dorim de mult cu toții, implementarea unor bugetări multianuale în sectorul sanitar, atât de necesare pentru acel factor important pentru noi toți, predictibilitatea", a concluzionat reprezentantul ARPIM.
Sistemul sanitar va înregistra în perioada următoare schimbări semnificative, în parte ca urmare a implementării PNRR: vor fi introduse criterii de calitate pe care trebuie să le respecte spitalele, dar și medicii, și în funcție de care va fi stabilită și finanțarea fiecărei unități, prevenția va fi acoperită din fonduri publice în cazul unor boli cronice, va fi înființată o structură națională care să se ocupe de centralizarea nevoilor de finanțare a sistemului și vor fi înlăturate sponsorizările primite de medici de la mediul privat, a anunțat Manuela Guia, Managing Partner, Guia Naghi și Partenerii.
“Drumul este lung, însă au fost începute măsuri pe 3 piloni importanți: eficientizarea și creșterea calității serviciilor medicale în spitalele publice, măsuri utile în privința prevenției, diagnosticului timpuriu și solutionarea anumitor probleme pentru pacienți în etapa prespitalicească, respectiv informarea corectă și în timp real a pacienților”, a declarat Guia.
În privința primului pilon, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – care pentru sistemul medical va aloca un total de 2,5 miliarde euro – prevede o finanțare de 70 milioane euro strict pentru găsirea și implementarea unor soluții de finanțare a spitalelor pe criterii de calitate, mai degrabă decât de cantitate, ca până în prezent.
Până la finele anului ar urma să fie înființat un fond național pentru calitatea serviciilor medicale. Într-o primă fază vor fi stabiliți indicatorii care să măsoare reușitele fiecărui spital și să lege aceste măsurători de finanțarea de care ar beneficia spitalul respectiv. Câteva exemple concrete sunt timpii de așteptare pentru pacienți, scăderea infecțiilor nazocomiale și a efectele adverse.
Ca orizont de timp, până la finele anului ar urma să fie stabiliți acești indicatori și platformele necesare pentru ca spitalele să poată face raportările. Programul va avea o etapă-pilot, cu câteva spitale, și va fi extins până la sfârșitul anului viitor la nivelul tuturor spitalelor publice, pentru ca în 2024 să fie incluse și clinicile și cabinetele medicilor de familie.
Proiectul implică și o evaluare a calității serviciilor la nivelul fiecărui medic, fiind prevăzută o sumă de peste 50 de milioane de euro pentru pregătirea profesională continuă.
Tot PNRR introduce metode de degrevare a spitalelor, pentru cazurile care pot fi tratate timpuriu, înainte ca pacienții să fie nevoiți să ajungă în spital. CNAS va putea acoperi anumite acțiuni de prevenție, din fonduri publice, după ce în contractul cadru vor intra și servicii de prevenție și diagnosticare timpurie, în special în cazul bolilor cronice cu impact major asupra sănătății publice, precum diabetul, cancerul sau afecțiunile cardiologice.
Alte schimbări vizează medicii de familie, cărora le revine sarcina de a diagnostica din timp și urmări afecțiunile – există o finanțare de peste 300 milioane euro, tot în PNRR, pentru modernizarea și dotarea cu echipamente a 3.000 de cabinete, în 2023. Planul completează sistemul sanitar cu unități medicale mobile, utile în regiunile greu accesibile, și prevede de asemenea înființarea unei autorități naționale care să centralizeze nevoile de investiții la nivelul spitalelor publice, a clinicilor și cabinetelor de medicină de familie.
Pentru această instituție însă – care ar urma să fie similară ca atribuții Companiei Naționale de Investiții (CNI), dedicată însă desigur sistemului medical – orizontul de timp în care va fi complet operațională este mai lung, 2026-2027. Tot în domeniul prevenției, o schimbare adusă Planului național de cancer vizează extinderea activității de screening acoperită prin programul național de sănătate cu două noi afecțiuni, cancerul de sân și cel colorectal, acestea adăugându-se cancerului de col uterin acoperit în prezent.
În plus, din 2023 vor fi acceptate și testările genetice.
Ultimul palier din lista celor trei pe care s-a axat discursul Manuelei Guia se referă la dreptul pacienților de primi informații corecte, complete și în timp real, unde legislația actuală are “o problemă supărătoare”: interdicția publicității la medicamentele eliberate cu prescripție medicală (justificată) este extinsă în practică și asupra publicității la medicamente în online sau pe platformele de social media. Astfel, dacă o companie privată vrea să deruleze, cu finanțare proprie, o campanie de informare cu privire la formele de manifestare a unor boli, la cauzele lor, la formulele de tratament eficiente etc trebuie să parcurgă un proces dificil de autorizare, care poate dura mai bine de 30 de zile.
Pot fi aprobate astfel de campanii doar pentru presa scrisă, radio și tv, nu și în social media, unde de la începutul pandemiei a fost propagat mult fake-news, dezinformare sau pseudoștiință, a spus Guia. Urmarea a fost că pacienții de bună credință au avut o singură sursă de informare – părerile nespecialiștilor, sau campanii “seci și fixe” doar la radio și tv, cărora le lipsesc viteza de reacție la nivelul de dezinformare care se petrece în mediul online.
Guia a vorbit și despre sponsorizările primite de medici
“În 2024 ar trebui să se înlăture eventuale sponzorizări pe care medicii specialiști le primesc de la mediul privat. Din punct de vedere legal, și în comparație cu alte state mai avansate în acest sens - un model funcțional ar putea fi acela prin care se dublează finanțarea publică prin centre de pregătire profesională continuă cu finanțarea privată acordată de pildă ONG-urilor care vor organiza în continuare evenimente, conferințe prin care medicilor să le fie aduse la cunoștință cele mai noi evoluții în știința medicală”, a mai spus Guia.
Infrastructura spitalicească nu era însă pregătită să primească un asemenea șoc, cum a fost pandemia. Dotarea era la limită, astfel că într-un interval de 1 an s-a reușit o modernizare forțată a sistemului medical, cu aproape 142%, explică Nelu Tătaru, Președinte al Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților, fost ministru al Sănătății în plină perioadă de pandemie.
"Cred că ne-am revenit foarte rapid și am reușit cu acea resursă umană pe care o aveam să ne adaptăm. Odată cu politizarea, de peste 30 de ani, a tot ce înseamnă management, inclusiv a unităților spitalicești în sectorul public am putut vedea și o carență în acel management. Foarte puțini au înțeles că, după un manager de spital, există și un director medical. Acel director medical a fost generalul care a trebuit să preia în acel moment conducerea acestor unități spitalicești. 80% din managementul unităților spitalicești ar trebui reevaluat.
Managementul trebuie evaluat la nivel central, reevaluat anual, pentru a vedea dacă serviciile medicale sunt de calitate. Revenirea la o anumită normalitate ar trebui să o vedem în această perioadă", spune Tătaru.
În acest moment se lucrează la o Strategie Națională pentru Sănătate. Părerea mea este că această legislație trebuie să concorde cu această Strategie Națională pentru Sănătate. Atâta timp cât nu avem nicio coerență în Strategia Națională pentru Sănătate, nici în legislație, nu cred că suntem pe calea cea bună, a atenționat însă fostul ministru.
Adela Cojan, Președinte interimar al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), a explicat că în lume au fost înregistrate peste 500 de milioane de pacienți COVID și peste 6 milioane de decese, iar în România peste 2 milioane de pacienți au fost infectați COVID, cu peste 65.000 de decese.
"Pandemia COVID cred că ne-a pus pe toți în fața unei crize existențiale, din care cu toții am avut de învățat. În primul rând, ne-a învățat să apreciem ce este cu adevărat important în viață, să ierarhizăm nevoile și valorile în care cu adevărat trebuie să investim, ne-a obligat să vedem adevărata valoare a multor oameni ale căror roluri în societate tindeau să fie subevaluate. Și vorbesc aici despre personalul medical", a spus președintele CNAS.
În această pandemie am constatat necesitatea creării unui sistem sanitar flexibil care să poată fi adaptat la situații deosebite, necesitatea unei legislații clare și nelimitative care să permită această funcționare flexibilă a sistemului, necesitatea existenței la nivelul unităților sanitare a unor resurse rezervate sau mobilizabile, necesitatea standardizării sistemului informațional din sănătate care să permită autorităților centrale luarea rapidă a deciziilor pe baza unor date complete, corecte și mai ales validate, a punctat și Sorin Ungureanu, Director General Adjunct, Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate (ANMCS).
Radu Gănescu, Președinte al Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC), a amintit că, din 2008 până în 2014, România a avut sistat tot ce înseamnă inovație și rambursare în sistemul de sănătate, lucru ce a genert o mică întârziere față de țările din zona est europeană.
"Pot spune că nu am reușit să recuperăm în anii anteriori foarte mult. Am avut un trend pozitiv, pentru că într-adevăr am încercat să punem cât mai mult la dispoziția pacienților inovația.
La ora actuală, cred că cu toții sperăm la o normalitate, la care trebuie să ne adaptăm. Trebuie să fim însă conștienți că pandemia nu are un buton de pornire și de oprire. Pandemia este un virus care va fi alături de noi. Trebuie să rămânem preventivi, să ne protejăm. De acum încolo normalitatea va fi o normalitate diferită față de anii pre-pandemie. Trebuie să avem din nou încredere în sistemul de sănătate și în a merge la medic. E nevoie de foarte multă muncă ca pacienții și cetățenii să ajungă să aibă iarăși încredere în sistemul de sănătate.
Eu cred că ar trebui să existe o schimbare de paradigmă. Sunt mulți pași de făcut. Trebuie să schimbăm inclusiv mentalitatea personalului medical și al cetățenilor în sine. Este nevoie și de o comunicare corectă și concretă", a spus Radu Gănescu.
Felicia Ciulu-Costinescu, Director General, Direcția Generală de Inspecție Farmaceutică, Coordonator Departament Evaluare Tehnologii Medicale, Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR), a arătat de asemenea că pandemia a fost una dintre cele mai mari provocări pe care le-a întâlnit generația noastră.
În urma datelor și analizelor privind această problemă globală, au fost emise concluzii privind construirea rezilienței sistemelor de sănătate ca urmare a acestei pandemii. În această perioadă de doi ani ANMDMR a autorizat un număr de 35 de studii clinice în care se investighează medicamente pentru tratamentul COVID-19. 14 studii cu molecule biologice, dintre care 6 studii cu anticorpi monoclonali și un studiu cu anticorpi policlonali.
În România nu a fost depusă nicio cerere de autorizare a unui studiu clinic în care este investigat un vaccin indicat în profilaxia COVID-19.
Această pandemie ne-a arătat o parte din neajunsurile sistemului și partea grea a sistemului de sănătate. Am văzut cu toții că, atunci când vorbim de sisteme de sănătate de stat, vorbim de infrastructuri învechite care nu mai corespund normelor, dar cu toate acestea tot corpul medical a reușit să facă performanță medicală, a arătat și Carmen Orban, Director General, Grupul Monza.
"Asta nu înseamnă că problema infrastructurii nu rămâne o problemă reală. Trebuie să regândim și să reconstruim infrastructura sistemului. Pandemia ne-a arătat și că trebuie să punem accent pe personalul medical, pe pregătirea acestora, și pe o posibilitate legislativă de a angaja mult mai ușor acest personal medical și de al pregăti în anumite domenii mult mai ușor. Spitalele trebuie să fie pregătite pentru orice situație. Noi nu suntem pregătiți și aici cred că ar trebui să tragem un semnal de alarmă și să învățăm din această pandemie și să ducem mai departe reforma sănătății. Sunt multe lucruri de făcut", a spus directorul Monza.
"Cred că, realist vorbind, până când vom avea spitale noi va mai dura ceva", este previziunea Ancăi Coliță, Manager, Institutul Clinic Fundeni.
. Cred că, pentru moment, pentru a găsi soluții de acces a pacienților la serviciile medicale va trebui să ne reorientăm. Această pandemie ne-a arătat că sistemul medical trebuie să fie rezilient, să se axeze foarte mult pe accesul pacientului la servicii medicale. E o problemă care va necesita o abordare evidentă. Va trebui să găsim soluții de acces, care vor necesita o reformă importantă a spitalelor, astfel încât noi să putem acorda servicii medicale. Nu cred că vom avea spitale noi într-un an sau doi. Va dura cea mai mult.
Suntem obligați să eficientizăm ceea ce avem acum. Marea majoritate a spitalelor din România sunt în situația de a-și desfășura activitatea în condiții improprii. Sunt necesare spitale noi", semnalează aceasta.
Simin Aysel Florescu, Manager, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale Dr. Victor Babeș, explică faptul că o rearanjare a porțiunilor sistemului sanitar, a componentelor sistemului sanitar este absolut necesară.
"De foarte mult timp medicina primară și ambulatoriul au rămas undeva dincolo de o mare prăpastie cu spitalele. Spitalele au preluat foarte mult din tot ce înseamnă asistența medicală și partea de medicină primară a rămas undeva izolată și fără legăturile necesare cu restul sistemului. Iar în ceea ce privește ambulatoriu, a rămas ca și inexistent.
Deci o rearanjare a sistemului în acest sens este absolut necesară pentru că, în mod normal, un spital trebuie să preia doar maximum 20-30% din patologii, pentru că restul se poate rezolva în medicina primară și în ambulatoriu. Dincolo de această rearanjare, mai trebuie educație medicală, care nu se poate face foarte repede. Este un lucru care necesită ani de zile", explică aceasta.
Emilian Popovici, Vicepreședinte, Societatea Română de Epidemiologie, spune că se fac eforturi pentru ca aceste probleme legate de sistemul de sănătate să fie, în cea mai mare măsură, corectate.
"Dacă dorim să facem o reformă profundă în sănătate trebuie să ne gândim dincolo de sistem, trebuie să ne uităm la ceilalți determinanți ai sănătății și trebuie să mergem cu programe care să fie convergente pe scopul acesta al sănătății publice. Și aici mă refer în primul rând la educație. Degeaba acționezi corect, degeaba transmiți mesaje corect, dacă din partea populației nu există capacitatea de înțelegere și de preluare a mesajelor și de punerea lor în practică. Este foarte important să avem programe pe educație. Pe lângă problemele sistemului, este extrem de important să punem în practică prevenția. Țările care au făcut acest lucru au obținut și rezultate foarte serioase", spune Popovici.
Cristina Berteanu, Director Medical, NEOLIFE, a conchis însă că avem acum oportunități fără precedent, pe care orice stat membru al Uniunii Europene poate să le acceseze.
Parteneriatele sunt esențiale în acest moment. Se deschide o nouă eră în prevenirea și îngrijirea cancerului, pentru că pacienții vor avea acces la tehnologii de ultimă generație, spune directorul.
