Antreprenorii apreciază că la acest moment sunt mai multe crizulițe, dar criza mare încă nu a venit. Problema reală este însă că educația în domeniul antreprenoriatului lipsește cu desăvârșire inclusiv în rândul angajaților statului cu atribuții în domeniu, iar ministerele de resort nu știu să facă diferența între IMM și startup. "Nu mai știm cum să acționăm și nu mai înțelegem mesajele. Nu mai putem să citim nici măcar printre rânduri. Zi-mi măcar luna viitoare la ce să ne așteptăm!”, este modul în care antreprenorii văd la acest moment relația cu autoritățile, în mesaje transmise la Videoconferința Profit.ro IMM - Pregătim ieșirea din criză.
Videoconferința a fost organizată împreună cu Nordis Group, Banca Transilvania, ING, Unicredit Bank și Coface, fiind transmisă în direct și la PROFIT NEWS TV
Începând cu exercițiul financiar-bugetar 2021-2027 la nivelul UE, finanțările pentru IMM în cadrul Programului Operațional Regional (POR) vor urma domenii de specializare inteligentă stabilite pe fiecare regiune de dezvoltare, iar firmele care doresc să obțină finanțare trebuie să țină cont de tipologia de finanțare pe care fiecare regiune și-o propune, a anunțat Sorin Maxim, președinte ROREG - Asociația Agențiilor pentru Dezvoltare Regională din România și director general al Agenției pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest).
Sorin Maxim a punctat că, deși în prezent statele membre se află în curs de finalizare a programelor din exercițiul financiar 2014-2020, iar pentru următorul ciclu 2021-2027 programele nu au fost încă transmise Comisiei Europene, este important pentru IMM să se uite de acum care sunt domeniile pe care le vor putea accesa în cadrul finanțărilor alocate POR.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Potrivit acestuia, fiecare regiune va avea o strategie de specializare inteligentă, care va cuprinde domenii de specializare inteligentă, domenii pentru care vor fi finanțate proiectele. ”Este pentru prima dată când vom orienta resursele pe domenii pe care ni le dorim. (...) Domeniile de specializare inteligentă în regiunea Vest sunt: sănatate și calitatea vieții, automotiv și sectorul tehnolgiei informațiilor și comunicațiilor, agricultură și industrie alimentară, eficiență energetică și clădiri sustenabile, industrie manufacturieră și prelucrătoare, industriile culturale și creative”, a anunțat Sorin Maxim.
Pe regiuni, alocarea va ține cont de principiile coeziuniii, astfel încât regiunile cele mai sărace vor avea cele mai mari alocări.
El a mai anunțat că finanțările din fondurile europene vor viza și fonduri pentru investiții de tip equity și venture capital în domenii de specializare inteligentă, precum sectorul tehnolgiei informațiilor și comunicațiilor.
În cazul Regiunii Vest este prevăzut un buget estimativ de 37 milioane euro pentru aceste fonduri de tip venture, iar o parte din finanțări va fi sub formă de grant, în timp ce capitalul câștigat din investiție va fi folosit pentru a crește fondul la nivel regional.
Având în vedere că zona de inovare este foarte săracă din punctul de vedere al capcității de a orienta oamenii, președintele ROREG a arătat că în județele din regiune vor fi înființare centre de competențe în domeiile de specializare inteligentă stabilite ca priorități, pentru a expune tinerii la noile tehnologii și a ajuta astfel la crearea de ecosisteme de start-up-uri.
Băncile au fonduri la dispoziție și un angajament pentru a finanța economia reală, iar din partea firmelor este nevoie de transparență atunci când prezintă planurile de afaceri, spune vicepreședintele responsabil cu aria retail din UniCredit Bank România.
“Bani sunt. Bani sunt în economie, în mediul privat. Sunt aceste scheme de garantare pe care le folosesc companiile și băncile de mai bine de un an și jumătate. Este foarte important să facem un parteneriat cu mediul privat, cu companiile, pentru a depăși această criză, pentru că suntem împreună responsabili pentru felul în care va arăta societatea de mâine”, spune Antoaneta Curteanu, Vicepreședinte Executiv, Divizia Retail, UniCredit Bank.
Schemele de garantare, precum IMM Invest, aduc soluții de diminuare a riscului, ceea ce implică garanții reduse din partea clienților, precum și beneficii de preț pentru aceștia. UniCredit a acordat finanțare pentru peste 1.600 de companii prin programul guvernamental, și a primit recent și o majorare a plafonului disponibil de 464 de milioane de lei, spune Curteanu.
“Trebuie să fim predictibili în continuare, în ciuda contextului provocator, și să ne menținem angajamentul de a susține economia reală”. Banca a făcut mai multe demersuri pentru a crește digitalizarea în rândul firmelor, cum ar fi certificatele digitale calificate oferite gratuit pentru clienți în cadrul ofertei tranzacționale, pe care firmele le pot utiliza și în relația cu statul sau alți parteneri. A lansat, de asemenea, și o soluție de plată care integrează casa de marcat cu POS și una de e-commerce, care permite comercianților să dezvolte propriul site de vânzări cu instrumente modulare oferite de bancă.
După o creștere consistentă a cererii de finanțare pentru investiții din partea firmelor în prima jumătate a anului, ultima perioadă a adus o frânare a apetitului pentru astfel de împrumuturi, din cauze ce țin de pandemie, politică și creșterea prețurilor, arată Luana Sorescu, Head of Clients, Business Banking, ING Bank.
“Am trecut de la o cerere orientată preponderent către finanțarea capitalului de lucru în 2020 la un apetit crescut pentru finanțarea investițiilor pe termen mediu și lung în prima parte a acestui an, pe măsură ce a crescut și încrederea antreprenorilor în redresarea economică iar aceștia s-au orientat spre măsuri de digitalizare și extindere a activității lor. În ultimele luni apetitul pentru investiții a mai scăzut, se simte o frânare în această perioadă, determinată de valul patru al pandemiei, de incertitudinea politică, dar și de creșterea anunțată a prețurilor, în special a celor la energie”, spune Luana Sorescu.
Cererea de credite pentru investiții a fost cu un sfert mai mare în acest an față de 2020. Firmele întâmpină acum mai multe probleme ce derivă din efectele pandemiei și răspunsul autorităților și trebuie să se adapteze la noua situație, arată oficialul ING.
Banca olandeză oferă finanțare pentru capital de lucru pe termen scurt, precum și credite de investiții pe termen mediu și lung, inclusiv prin programul IMM Invest, unde în acest an a avut un plafon de 1,1 miliarde de lei, pe care l-a consumat și a primit recent o suplimentare de 400 de milioane de lei. “Programul IMM Invest, cu toate impedimentele, îl considerăm un exemplu de bună practică în ceea ce privește parteneriatul dintre mediul privat și cel public”, spune Sorescu.
Banca observă o concentrare a cererii de împrumuturi pentru investiții în cadrul programului pe câteva zone – Bucureștiul și județele Arge și Sibiu cumulează 30% din creditele acordate. “Chiar și înainte de pandemie, antreprenorii români erau preocupați de decizii care să le permită să fie eficienți, să fie în control, iar în ultima vreme, din ce am constatat noi, se gândesc tot mai des la cum își pot digitaliza afacerea și la cum își pot crește prezența și vizibilitatea în piață”, adaugă Sorescu.
Firmele se bazează în continuare în special pe creditul comercial pentru finanțarea activității și doar până la un sfert folosesc finanțarea bancară, fiind nevoie de o mai bună educație a clienților care să ducă la creșterea capitalizării și a înțelegerii procesului de creditare, punctează și Gabriel Pralea, director de rețea la CEC Bank. Banc de stat observă o creștere ridicată a solicitărilor pentru finanțarea capitalului circulant, în condițiile exploziei costurilor logistice pentru importurile din Asia și a scumpirii utilităților pe piața internă.
“Avem în România un mediu de afaceri relativ tânăr, dacă e să ne comparăm cu țările din Vestul Europei”, spune Pralea.
Circa 35% dintre firmele din România au capitaluri sub nivelul minim reglementat, cele mai multe cu capitaluri negative. În acest context, doar până la un sfert din firme apelează la finanțarea bancară. “Mare parte din finanțarea în acest sector este reprezentată de creditul comercial. Iar dacă discutăm despre companiile mici-mici, există și o componentă de finanțare de la prieteni, de la familie – e vorba despre companii aflate în primele faze de dezvoltare”, adaugă Pralea.
Pandemia a afectat însă puternic companiile din România, cu un impact mai mare în unele domenii, precum HoReCa sau activități recreative, iar gradul de îndatorare al acestora a crescut anul trecut la 78%, față de 72% în 2019. Totodată, cea mai mare parte a finanțărilor companiilor vine din zona creditelor comerciale, creditelor de la furnizori, cele mai afectate fiind companiile mai mici cu putere de negociere mai redusă, în principal IMM-uri, atenționează Alina Popa, director comercial Coface România.
Ajutoarele acordate de stat anul trecut în contextul pandemiei, au ajutat firmele să reziste, însă nu au rezolvat problemele companiilor vulnerabile. În timp ce problemele unor companii se accentuează, sprijinul va fi retras gradual, iar costurile cu finanțarea vor urca, urmare a accelerării inflației. Soldul creanțelor comerciale a ajuns la valoarea de 430 de miliarde de lei, în creștere cu 38 de miliarde de lei, în timp ce soldul creditelor bancare a urcat cu 6 miliarde de lei, până la 123 de miliarde de lei. Gradul de îndatorare a companiilor s-a majorat semnificativ în contextul pandemiei.
"În ceea ce privește impactul pandemiei asupra mediului de afaceri din România, dacă privim consolidat datele companiilor, agregându-le într-un singur bilanț, putem constata că, în anul 2020, la o variație nesemnificativă, de sub 0,03%, a cifrei de afaceri consolidate în 2020 față de 2019, observăm o creștere a gradului de îndatorare la 78% față de 72% în 2019 sau 65% în 2007, la criza anterioară. Este o creștere masivă a gradului de îndatorare", a spus Alina Popa. De asemenea, companiile înregistrează o reducere a gradului de capitalizare, în timp ce datoriile pe termen scurt ajung la maxime istorice.
Un rol important au creanțele comerciale, care s-au majorat semnificativ. Astfel, tot mai multe companii aleg să își acopere necesarul de finanțare pe termen scurt pe seama furnizorilor, cărora trebuie să le achite bunurile și serviciile. Raportul dintre creditele de la furnizori și datoriile bancare este de 3,5 la 1. "Constatăm că cea mai mare parte a finanțărilor vine din zona creditelor comerciale, creditelor de la furnizori. Raportul dintre creditele care provin de la furnizori, din achiziția de bunuri cu plata la termen, versus soldul datoriilor bancare este de 3,5 la 1, iar dacă ne uităm la această creștere, de 38 de miliarde de lei pusă în contrapartidă cu creșterea de doar 6 miliarde de lei a creditelor bancare, practic constatăm că doar 15% din această creștere a creanțelor este susținută de o creștere a creditării bancare, iar 85% din creșterea creanțelor este finanțată prin creditare comercială, bani de la furnizori, prin achiziții cu plata la termen", a declarat Alina Popa.
Consecința, afirma aceasta, este o creștere a termenului mediu de plată a facturilor între furnizori, care a ajuns în anul 2020 la 117 zile, aproape dublu față de ce vedeam acum 10 ani, când era de aproximativ 60 de zile. Vulnerabilitățile sunt mai accentuate în cazul companiilor mici, IMM-uri, care au o putere de negociere mai redusă. Important este, însă, și că unele domenii de activitate au fost afectate mai puternic față de altele. În HoReCa, de exemplu, veniturile au scăzut cu aproape 40%, iar profitabilitatea cu 77%. "Dacă ar fi să ne uităm către sectoarele de activitate în care activează aceste companii, vedem că sunt sectoare mai puțin afectate, cum ar fi cel al construcțiilor, unde creșterea creanțelor este însoțită de o creștere a cifrei de afaceri, dar vedem și sectoare unde creșterea creanțelor se produce simultan cu o reducere a cifrei de afaceri, cum este cazul transporturilor, companiilor din domeniul HoReCa, industria extractivă și companiile din zona activităților recreative.
Sectorul HoReCa a fost cel mai sever impactat în anul 2020, cum era și de așteptat. Înregistrează, în ansamblul său, o contracție a veniturilor de aproximativ 39% și o scădere de 77% a profitabilității", a spus directorul comercial al Coface. Ajutoarele acordate de stat anul trecut în contextul pandemiei, au ajutat firmele să reziste, însă nu au rezolvat problemele companiilor vulnerabile. În timp ce problemele unor companii se accentuează, sprijinul va fi retras gradual, iar costurile cu finanțarea vor urca, în contextul accelerării inflației.
"În concluzie, în anul 2020, măsurile de subvenționare au ajutat companiile să depășească un an cu provocări fără precedent, însă nu au rezolvat problemele companiilor vulnerabile, ci doar le-au ajutat să câștige timp. Un om sărac și îndatorat care primește un nou împrumut nu este un om care a câștigat la Loto, banii sunt împrumutați și trebuie rambursați. Mai mult de atât, vulnerabilitățile companiilor au fost accentuate, companiile sunt mai îndatorate, au capitalizare mai redusă, creditarea comercială a crescut, deci și riscul de contagiune, și trebuie să avem în vedere că măsurile de susținere din 2021 au fost de 10 ori mai mici decât cele din 2020, iar acest suport va fi retras gradual.
Prin urmare, companiile vor trebui să se descurce într-un context în care avem, în continuare, un risc sanitar prezent, cu impact în economie, avem dezechilibre pe partea de lanț de furnizare și avem o inflație în creștere și este de așteptat să avem și costuri de finanțare în creștere, care vor afecta buna funcționare a companiilor în perioada următoare", a atras atenția directorul Coface.
Finanțările disponibile sunt, pe de o parte, cele publice, cele private disponibile prin bănci și chiar și sub formă de equity, ca efect al fondurilor de investiții prezente pe piață, precum și o combinație între cele două - finanțare bancară asociată unor fonduri de tip public, un exemplu fiind programul IMMInvest, care a fost derulat cu sprijinul sistemului bancar și care a reprezentat, din perspectiva antreprenorilor, o formă utilă de finanțare pe perioada de criză, determinată, în special, de pandemie, explică Ana Bobircă, Vicepreședinte Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).
"Fondurile de natură europeană sunt cele disponibile pe cadrul financiar precedent, mai puține în acest moment, pentru că ne apropiem de sfârșitul acestuia, fondurile din PNRR despre care discutăm intens în prezent și fondurile pe cadrul financiar multianual care o să înceapă în curând, 2021-2027, dar care nu sunt, încă, operaționale. Acesta este evantaiul posibilităților de finanțare", a arătat aceasta.
Ea explică totodată că accesarea finanțărilor are legătură nu numai cu accesibilitatea finanțărilor, ci și cu capacitatea companiilor de a atrage aceste tipuri de resurse, pe de o parte de tip credit, pe de altă parte de tip equity și chiar granturile disponibile prin aceste programe europene.
Propunerea lui Sorin Maxim, președinte ROREG - Asociația Agențiilor pentru Dezvoltare Regională din România și director general al Agenției pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest), ca ADR-urile să finanțeze, alături de fondurile de investiții, companiile de tehnologie, a fost apreciată de reprezentanții mediului de afaceri, care au atenționat însă că implementarea trebuie făcută cu atenție, astfel încât fondurile să fie folosite eficient. Sau eventual ca fondurile publice să ajungă nu direct la startup-uri, ci la fondurile de investiții, care să selecteze ca beneficiari acele companii cu potențial de dezvoltare.
“Cea mai bună opțiune este ca ADR-urile să investească în fonduri, nu în startup-uri. Dacă acești bani vor fi folosiți pentru coinvestiții, în loc să fie investiți în fonduri, vor ajunge doar la startup-urile de proastă calitate, unde nu vrea nimeni să investească”, a spus Cristian Munteanu, Fondator și Managing Partner Early Game Ventures.
El a explicat că norma anuală a fondului său este undeva la 9-10 startup-uri, existând 23 de investiții în portofoliu plus încă 3-4 până la finele anului.
“Piața s-a schimbat total în acești 3 ani de când investim noi. Cererea pentru investiții de capital a crescut, numărul de startup-uri investibile a crescut, numărul de startup-uri neinvestibile de asemenea a crescut. Să devii fondator și să conduci un startup a devenit un lucru extrem de acceptat social, ceea ce a atras, pe lângă oamenii care au ce căuta în industria aceasta, și mulți neaveniți. Ecosistemul, încet-încet, se maturizează”, a arătat antreprenorul.
“Sunt multe crizulițe acum. Criza mare încă nu a venit. Să vedem atunci câți or să plângă. Fiindcă, în momentul de față, economia este încinsă, sunt foarte mulți bani și vor fi și mai mulți. Americanii au o vorbă – in a tornado any turkey can fly – într-o tornadă, orice curcan se crede vultur, să dea din aripi și să zboare. Să vedem când se termină tornada ce fac curcanii. Nu va mai putea zbura niciunul.
Când o să vină cu adevărat o criză în România, piața de real estate o să se prăbușească. Deja piața este încinsă, deja investitorii deștepți nu mai fac investiții noi în zona asta. Prețul materialelor de construcții este foarte ridicat, sunt multe clădiri la roșu, sunt multe motive… Banii care ies din zona de real estate – și vorbim de bani foarte mulți – vor trebui investiți într-o altă zonă. Iar zona de tech este extrem de interesantă, cu un potential uriaș”, a explicat, plastic, acesta.
La rândul său, Florin Maxim, Co-fondator și CEO Comarket, a apreciat inițiativa președintelui ROREG, spunând că ideea este bună, dar trebuie văzut cum va fi aplicată, în condițiile în care educația în domeniul antreprenoriatului lipsește cu desăvârșire, inclusiv în rândul angajaților statului cu atribuții în domeniu.
“Ministerul Economiei nu știe să facă diferența între IMM și startup. E o diferență enormă, de la cer la pământ. Educația în domeniul antrenoriatului lipsește cu desăvârșire. Atâta timp cât IMM-ul este încurajat să ia credit indiferent de unde cu dobândă 10%, înseamnă că antreprenorul ăla nu înțelege despre ce este vorba și va fi forțat să facă greșeli. Să găsească soluții să plătească acea dobândă de 10%”, a spus Maxim.
“Antreprenorul din ospitalitate se descurcă, știe să treacă peste crize. Problema în momentul de față este predictibilitatea. Nu mai știm cum să acționăm și nu mai înțelegem mesajele. Nu mai putem să citim nici măcar printre rânduri. Aici este cea mai mare problemă. (...) Zi-mi măcar luna viitoare la ce să ne așteptăm”, indică acesta una dintre problemele reale actuale în relația cu statul.
Marius Ghenea, Managing Partner Catalyst România, arată că zona de tehnologie este mai ferită de crize - sanitară, politică, a energiei etc - și poate ajuta cel mai mult la ieșirea dintr-o astfel de situație.
"Pentru că digitalizare, automatizare de procese, lucrul de la distanță și în general utilizarea de tehnologie în business și în mediul social în ansamblu sunt probabil cele mai importante lucruri de făcut în continuare”, spune acesta, punctând și faptul că o criză aduce și oportunitatea de a îmbunătăți procesele de business.
"Vola, de exemplu, una dintre companiile din portofoliul Catalyst, a trecut de la venituri aproape de 0 la începutul crizei sanitare la o creștere a cotei de piață în prezent și la obținerea de profit, inclusiv în urma optimizării costurilor și a proceselor", exemplifică Ghenea.
Pentru Kinderpedia a fost un an bun, în care au fost sedimentate diverse lucruri și atrase 1,8 milioane euro printr-o rundă nouă de finanțare, care deschide larg planurile de extindere internațională, spune Evelina Necula, Co-fondator al companiei.
Kinderpedia colaborează cu Maple Bear Canada, cea mai mare franciză educațională din Canada, și negociază în aceste zile un acord cu un partener din Emiratele Arabe Unite, care se va concretiza anii viitori.
Ea a criticat însă decizia autorităților de a trimite copiii în vacanță, în încercarea de a limita efectele pandemiei COVID.
“În continuare, nu avem suficiente tablete, nu avem suficient internet. Tocmai noi, din toată Europa, nu avem suficient internet pentru educație. Noi, antreprenorii, nu credem asta. Dimpotrivă. Avem foarte multe exemple de succes și povești cu bune practici care demonstrează contrariul, că se poate face educație digitală”, spune antreprenoarea.
Andrei Dudoiu, Managing Partner Seedblink, a amintit că platforma ajută companiile să se deschidă public, "un fel de IPO în miniatură", către investitori privați.
“Suntem la 58 de campanii derulate până acum și aproape 35 de milioane de euro facilitate, cu mențiunea că circa jumătate din această sumă a venit de la partenerii noștri investitori instituționali, dar avem și alianțe cu business angels sau chiar cu alte corporații – fresh money pentru acest econistem, aflat încă la început de drum”, a arătat acesta.
