Economiștii UniCredit se așteaptă la o scădere de 6% a produsului intern brut global în 2020, după o scădere a producției de două ori mai adâncă decât cea din criza financiară din 2008-2009, pe fondul pandemiei de coronavirus. Economia zonei euro va fi lovită deosebit de dur de măsurile de distanțare socială, cu o cădere de 13% a PIB, de trei ori mai amplă decât cea din 2009, și deficitele și datoriile publice ar urma să explodeze. Vestea relativ bună e că revenirea ar fi ceva mai rapidă decât la precedenta criză, însă va fi nevoie de ani pentru a ajunge la nivelul din 2019.
Trimestrul 2 din 2020 va fi unul dintre cele mai rele din istorie, cu o scădere de peste 20% a producției față de primul trimestru în zona euro, în condițiile în care carantina impusă de guverne pentru a încetini răspândirea coronavirusului afectează grav economia.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
“Peste tot în lume, măsurile necesare de distanțare socială pentru a controla răspândirea COVID 19 au însemnat că o mare parte din economia globală a fost, în fapt, închisă, mai ales în cazul acelor firme care oferă bunuri și servicii neesențiale”, notează Daniel Vernazza, economist șef al UniCredit pentru piețele internaționale. „Ne așteptăm ca măsurile de prevenție din Statele Unite și Europa să țină până în iunie și să fie relaxate doar gradual începând cu a doua jumătate a lui 2020”, adaugă Vernazza.
Pe măsură ce curba îmbolnăvirilor se va aplatiza și vor fi ridicate treptat restricțiile, producția este așteptată să revină relativ puternic în a doua jumătate a anului, dar asta nu înseamnă că va ajunge la nivelurile pre-epidemie.
“Măsurile de prevenție vor trebui să continue până la sfârșitul anului, deși reduse față situația actuală, până când se va produce un vaccin și/sau este acumulată imunitatea pentru a preveni un al doilea val de îmbolnăviri. Numai riscul unui al doilea val va atârna greu asupra deciziilor de investiții și va crește economisirea din motive de precauție. Producția potențială ar putea fi deteriorată ca urmare a falimentelor și a șomajului mai ridicat pe termen lung”, consideră Vernazza, care adaugă că riscurile sunt mai degrabă ca recuperarea economică să nu fie așa de rapidă.
În zona euro, relaxarea carantinei presupune o aplatizare a cazurilor noi de epidemie până la finele lui martie. Măsurile de distanțare socială vor ține economia zonei euro la 75% din capacitatea normală până la sfârșitul trimestrului 2, iar acestea vor fi ridicate foarte gradual. Stimularea fiscală și monetară aplicată de state va limita, dar nu va putea neutraliza daunele permanente asupra capacității de producție, veniturilor populației și capitalului uman, arată Macro Valli, economistul șef al UniCredit pentru Europa, responsabil cu cercetarea macro.
Pe întreg anul 2020, produsul intern brut este așteptat să scadă cu 13%. Economia ar urma să crească cu câte 10% în trimestrul 3 și 4 și tot cu 10% și în 2021. Chiar dacă revenirea pare rapidă, la finele anului viitor economia europeană va fi cu 4% sub nivelul de la finele lui 2019, potrivit estimărilor UniCredit.
Cel mai mult vor avea de suferit țările sudice. Economia Greciei, unde turismul are un rol important, ar urma să scadă cu aproape 19%. Italia, Spania, Portugalia vor pierde circa 15% din producția economică, în timp ce economia Germaniei ar urma să scadă cu o zecime.
Banca Centrală Europeană a renunțat la limita de concentrare de o treime pentru deținerile de titluri de stat suverane ca urmare a pandemiei, ceea ce în opinia lui Valli a trimis un semnal puternic că banca este pregătită să acționeze ca împrumutător de ultimă instanță pentru guverne, ceea ce a permis statelor să renunțe la regulile fiscale din Pactul de Stabilitate și creștere.
“Pe de altă parte, politicile statelor n-au fost coordonate și n-au avut o abordare comună. Diviziunea nord-sud a zonei euro a reapărut, Germania acționând cel mai îndrăzneț ca urmare a poziției sale mai bune în ceea ce privește finanțele publice, în timp ce Italia și Spania au adoptat măsuri mai puțin ambițioase. Solidaritatea financiară lipsește și ea. Emiterea eurobondurilor rămâne puțin probabilă”, adaugă Valli.
Deficitele fiscale ar urma să treacă de două cifre ca urmare a scăderii economiei (și a încasărilor la bugete) și a creșterii cheltuielilor statelor. Media zonei euro are de la un deficit de 0,7% în 2019 la 11% în 2020. Doar Statele Unite ale Americii vor înregistra o balanță fiscală mai proastă, cu un deficit de 13% din PIB la o scădere a economiei de aproape 11% în 2020.
Datoriile publice ar urma să crească cu un sfert până la o treime ca pondere în PIB față de finele lui 2019.
Europa Centrală și de Est va trece de la o creștere economică de 1,8% în 2019 la o scădere de 6,3% în acest an și o creștere cu 6% în 2021. UniCredit nu prezintă date separate pentru România. Erste apreciază că economia României va scădea cu 4,7% în acest an, în timp ce ING vede o contracție de 6,6%. Peste 1 milion de persoane au intrat în șomaj în ultima lună.
Prognoze privind creșterea economică, deficitul bugetar și datoria publică. Sursa: UniCredit Research
