Rata inflației a crescut în mai la 14,5% față de 13,8% în aprilie, după o creștere a prețurilor mărfurilor alimentare în ultima lună, și a ajuns la cel mai ridicat nivel de după noiembrie 2003. Rata anuală a depășit nivel maxim prognozat de banca centrală pentru acest an.
Prețurile mărfurilor alimentare au crescut cu 14,3% față de mai 2021, în timp ce mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 17,2% și serviciile cu 7,5%. Față de aprilie anul curent prețurile mărfurilor alimentare au crescut cu 1,7%, mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 1% și serviciile cu 0,6%. Inflația lunară a fost de 1,2%, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică.
Cel mai mult s-au scumpit în ultima lună cartofii (cu aproape 19%), uleiul (cu 6%) și combustibilii (cu 2,9%).
Față de mai 2021 cele mai mari creșteri de prețuri sunt la gaze (+86,7%), cartofi (+51%), ulei (+44%), combustibili (+38%). Făina s-a scumpit cu 30%, pâinea cu 22,5%, legumele cu 19,5%, carnea cu 11,2%, brânza cu 16,2%, ouăle cu 16,6%.
Nicio categorie de prețuri nu a scăzut în ultimul an – prețurile mărfurilor nealimentare au crescut cu 4-5-6%, excluzând energia. Singurele prețuri care au rămas neschimbate față de anul trecut găsim la unele categorii cvasi-administrate, cum sunt biletele CFR, fie la serviciile de telefonie mobilă și abonamentele TV, unde prețurile sunt de regulă exprimate în euro (și cursul a rămas aproape nemișcat).
De la începutul anului prețurile de consum au crescut cu 9,2%, cele mai mari creșteri fiind în cazul mărfurilor alimentare și nealimentare, de circa 10%, în timp ce serviciile s-au scumpit cu 4,3%. În topul mărfurilor alimentare cea mai mare creștere de la începutul anului este din nou cea din dreptul cartofilor, de aproape 39%, legumelor și uleiului (circa 22%). În cazul mărfurilor nealimentare din nou se remarcă scumpirea cu 22% a carburanților din acest an, dar și a electricității cu 21,9%, respectiv a gazelor cu 23,2% (creșteri care au venit în pofida intervenției guvernamentale prin plafonarea prețurilor și compensarea facturilor), în timp ce energia termică s-a scumpit cu 7,6%. Serviciile au fost ceva mai domolite, cu creșteri mai importante l apă, canal și salubritate, de 12,4%, respectiv la transportul rutier de 8,8% și la restaurante de 6,4%.
Banca Națională a României a majorat rata cheie în mai mulți pași începând cu toamna anului trecut și a ajuns de la 1,25% la 3,75% în mai (la ultima ședință grăbind pasul la 0,75 puncte procentuale), dar rămâne cea mai scăzută din regiune – în Cehia, Ungaria și Polonia rata cheie este în jurul nivelului de 6%.
Prognoza BNR arată o inflație de 14,2% la jumătatea anului, punctul maxim, de 13,7% la finele trimestrului al treilea, de 12,5% la sfârșitul anului, de 10% în primul trimestru din 2023, de 12,4% în trimestrul al doilea din 2023 (când ar urma să expire plafonările și compensările facturilor la curent electric și gaze), de 7,8% în trimestrul al treilea, respectiv 6,7% la finele anului viitor.
BNR anticipa o creștere a prețurilor ca urmare a presiunilor din partea ofertei, în condițiile creșterii prețurilor de producție. Banca centrală vedea și o încetinire a creșterii economice în perioada următoare, având în vedere și șocul războiului din Ucraina (pe lângă criza energetică și problemele din lanțurile internaționale de producție), însă datele publicate de Statistică pentru primul trimestru arată o accelerare importantă a dinamicii PIB, mult peste estimările analiștilor, ceea ce ar însemna că excesul de cerere din economie este semnificativ, iar cererea poate fi temperată de BNR printr-o politică monetară mai restrictivă.
