Contextul economic generat de pandemia COVID-19 a afectat puternic 17 sub-sectoare economice care angajează unul din cinci salariați din România. Alte 17 domenii de activitate, unde lucrează jumătate din salariații români, sunt afectate moderat de pandemie, potrivit unui studiu al Băncii Naționale a României. Situația este complicată și de vulnerabilitățile structurale ale firmelor din România, în special de lipsa capitalurilor proprii.
Cum va fi relansată economia, puternic afectată după criza COVID-19, și ce se va întâmpla pe piața bancară, precum și cu fondurile de investiții și cele de pensii, bursa și societățile de asigurări va fi anunțat de cei mai importanți jucători în domeniu la Videoconferința - Profit.ro Financial Forum „Finanțăm repornirea economiei“. Detalii pot fi aflate AICI
Pandemia COVID-19 a adus și o sistare temporară a activității în mai multe sectoare economice – în unele cazuri ca urmare a așteptărilor pesimiste ale firmelor privind evoluția economică, în altele ca urmare a interdicțiilor impuse de guverne.
Sectoarele asupra cărora pandemia COVID-19 este de așteptat să aibă un impact ridicat au o importanță semnificativă în economie, potrivit BNR. Industria auto și o parte din industria prelucrătoare - prelucrarea lemnului și fabricarea de mobilă, fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice, industria metalurgică, fabricarea mașinilor și echipamentelor - se numără în categoria sectoarelor pentru care banca centrală estimează un impact ridicat al crizei.
La acestea se adaugă firmele care operează în industria textilă și sectoarele de servicii precum transporturile aeriene, hoteluri și restaurante, tranzacții imobiliare, agenții turistice, spectacole și activități culturale.
În total, firmele care ar putea fi afectate puternic de pandemie reprezintă 17,4% din valoarea adăugată brută din economie, 21,3% din numărul de salariați și 14,4% din numărul de firme. Circa 4 din 10 firme au capitaluri negative, ceea ce reprezintă o vulnerabilitate structurală existentă încă de la precedenta criză economică. În plus, aproape un sfert din portofoliul corporativ al băncilor este reprezentat de credite contractate de către aceste firme.
Banca centrală atrage atenția că firme cu activitatea suspendată precum cele din turism aveau deja un grad de îndatorare foarte ridicat – 338% datorii raportate la capitaluri, față de nivelul de semnal de 200%. Dar aceste firme reprezintă doar 0,5% din totalul companiilor nefinanciare (3.500 de firme) și angajează 10.000 de salariați (0,25% din total).
Mult mai important ca cifre este sectorul hotelurilor și restaurantelor, unde activează aproape 35.000 de firme cu circa 172.000 angajați. Hotelurile aveau profitabilitate satisfăcătoare la un nivel al randamentului capitalurilor de 17%, un nivel de îndatorare scăzut și lichidități confortabile. Pe de altă parte, restaurantele – încă închise în spațiile interioare prin decizia autorităților – aveau o profitabilitate foarte ridicată (ROE de 76%), însă jumătate dintre ele aveau capitaluri negative și un grad de îndatorare foarte ridicat.
Firmele din industria metalurgică, industria auto, fabricarea de mobilă și transporturi aeriene au o poziție precară de lichiditate, dar și spațiu mai mare să crească îndatorarea, arată BNR.
În categoria firmelor cu impact mediu din pandemia COVID-19 intră cele din industria alimentară, construcții, comerț, curierat, transporturi și o parte din industria prelucrătoare - industria chimică, industria construcțiilor și produselor metalice, fabricarea echipamentelor electrice și fabricarea altor mijloace de transport (nave, locomotive și vagoane, avioane).
Aceste firme reprezintă aproape 45% din valoarea adăugată brută, 47% din numărul de salariați și aproape 53% din numărul de firme din țară.
Deși profitabilitatea acestor întreprinderi e marginal mai ridicată decât în cazul celor afectate puternic de pandemie, și gradul de îndatorare de 239% este substanțial mai ridicat (față de 175%).
Banca centrală arată că printre subiectele puse în discuție trei subiecte care vizează sectoarele agricultură și industrie alimentară, în cazul celui din urmă fiind anticipate efecte negative moderate: (i) nevoia de a scurta lanțurile de aprovizionare și de a reduce complexitatea acestora, (ii) asigurarea unui nivel adecvat de siguranță alimentară și (iii) digitalizarea mai amplă a proceselor de producție și distribuție.
“Industria alimentară poate deveni un sector strategic în România, cu un rol în creștere inclusiv din perspectiva adaptării la un nou context climatic”, arată raportul BNR.
Industria alimentară generează profituri, însă performanța acestuia nu este foarte sustenabilă, având în vedere gradul de îndatorare ridicat și nivelul redus al lichidității, arată banca centrală. În plus, circa un sfert dintre companii au o rentabilitate negativă, iar circa jumătate din firmele din industria alimentară nu pot genera profituri.
Videoconferinta, transmisă în direct și la Profit TV, este organizată cu sprijinul: Alpha Bank, Bursa de Valori București, CEC Bank, Depozitarul Central, Fan Courier, Groupama Asigurari, ING Bank, OTP Bank, Raiffeisen Bank, Roca Investments, Sif Banat-Crisana și Sif Muntenia.
