Incertitudinea e atât de mare încât și economiștilor șefi ai băncilor le e dificil să facă prognoze clare cu privire la 2025.
Promisiunile nerespectate ale Guvernului acum cu privire la corecția fiscală necesară în anii trecuți apasă asupra credibilității autorităților, în ciuda acordului convenit cu Comisia Europeană de a reduce derapajul fiscal în următorii 7 ani.
Uitați de creșterile salariale din anii trecuți. Nu vor mai avea loc cu asemenea magnitudine
Cât despre salarii, uitați de creșterile care au avut loc în anii trecuți. „Ne așteptăm la o moderare a creșterilor salariale, de 6-10%. Atât sectorul public, cât și cel privat au înregistrat creșteri salariale de două cifre în 2024, costurile unitare cu forța de muncă crescând cu 17,4%”, arată un raport publicat de BRD, coordonat de economistul șef al instituției, Florian Libocor, potrivit Hotnews.ro.
Locurile de muncă nou create sunt concentrate în București și Ilfov, urmate de Timiș, Brașov, Cluj și Prahova, evidențiind dezechilibrele regionale, mai arată documentul. „Peste o treime dintre noii solicitanți de locuri de muncă provin din Generația Z, aducând cu ei un val de aptitudini digitale, cereri de flexibilizare a condițiilor de muncă și ambiții antreprenoriale”, spune economistul-șef al BRD.
Banii europeni: ineficiența administrativă, lentoarea aprobărilor necesare, capacitatea limitată de execuție a proiectelor din sectorul public își spun cuvântul
Autorii documentului vorbesc și despre slaba capitalizare a fondurilor europene, și asta din mai multe motive: ineficiența administrativă, lentoarea aprobărilor necesare, capacitatea limitată de execuție a proiectelor din sectorul public sau deficit fiscal ridicat care limitează cofinanțarea națională.
Există de asemenea riscul deteriorării ratingului suveran, mai ales după ce două agenții au trecut România la perspectivă negativă. „Un studiu al Băncii Mondiale a constatat că reducerea la „junk” de cel puțin două agenții de rating majore crește costurile împrumuturilor pe termen scurt cu ~200 de puncte de bază în medie”, mai arată raportul BRD.
„Deficitul fiscal a atins 8,65% din PIB în 2024, depășind ținta inițială de 5% și chiar ținta revizuită din septembrie 2024, de 6,94%. Principalii vinovați sunt veniturile fiscale supraestimate (de exemplu, câștigurile din îmbunătățirea colectării sau digitalizarea promisă dar care nu s-au mai materializat), dar și creșterea necontrolată a cheltuielilor (în special cheltuielile permanente)”, arată Libocor.
„Polarizarea politică, provocările ajustării fiscale, fragilitatea economiei zonei euro, în special a Germaniei și noua geometrie a comerțului global pe fondul unei lumi din ce în ce mai fragmentate” sunt riscuri la adresa creșterii economice a României, mai scrie Libocor.
Raportul dintre cheltuielile cu dobânda la plata datoriei și veniturile la buget va ajunge la ~8% în 2026
Acesta amintește că datoria publică, deși sub nivelul mediu al UE, a crescut într-un ritm rapid, crescând costurile țării, dar și vulnerabilitatea fiscală. „Fitch a estimat că raportul dintre cheltuielile cu dobânda la plata datoriei și veniturile la buget va ajunge la ~8% în 2026, de la 6,4% în 2024”, scrie Libocor.
Pentru acest an, necesarul de finanțare estimat este de 231 miliarde lei sau 12,1% din PIB (deficit bugetar de 134 miliarde lei, iar ca să „rostogolești” datoria publică, e nevoie de alte 97 miliarde lei).
România își propune să emită din nou euroobligațiuni în martie sau aprilie, în așteptarea condițiilor pieței. Iar pentru a atenua costurile ridicate ale împrumuturilor, Finanțele iau în considerare obligațiunile verzi și obligațiunile „samurai” denominate în yeni, care oferă de obicei dobânzi mai mici.
România este la răscrucea dintre progresul economic și provocările sociale și politice, notează autorii raportului. „Stabilitatea financiară, o mai mare claritate a politicilor și aplicarea consecventă a reformelor sunt esențiale pentru a orienta economia în direcția corectă”, notează aceștia.
