Plenul Senatului a aprobat, marți, Legea salarizării, cu 85 de voturi ”pentru”, 10 voturi ”împotrivă” și 12 abțineri. Proiectul va merge la Camera Deputaților, care este forul decizional.
Plenul Senatului a aprobat legea salarizării fără a admite niciunul dintre amendamentele respinse de Comisia de muncă săptămâna trecută, scrie News.ro.
Luni, în cadrul dezbaterilor generale, opoziția a criticat actul normativ, despre care a spus că introduce o serie de inechități între salariații bugetari, susținând că va duce chiar la o scădere a veniturilor acestora.
CITEȘTE ȘI FOTO Italia oferă în folosință gratuită peste 100 de castele și clădiri istorice”Este legea salarizarii arbitrare, nu putem vorbi despre o salarizare unitară (...) E arbitrară pentru că nu am înțeles de ce primarii și viceprimarii de orașe au nevoie de un supliment față de grila inițială, iar cei care au proiecte pe fonduri europene au nevoie de 25% în plus”, a declarat senatoare USR Florina Presadă.
"Inițiatorii nu au oferit un impact bugetar (...) Nu văd de ce atâta grabă, în afară de faptul că urmează o campanie electorală, pe 11 iunie sunt alegeri, și e nevoie de încă o lege trecută doar pentru ochii electoratului", a spus și senatorul PNL Florin Cîțu.
"Sunt anumite prevederi care generează discriminări (...) Dacă vrem să dăm o lege bună în materia salarizării ar fi trebuit să putem vota o lege bine negociată, transparentă, în care sindicatele, factorii responsabili, să fi putut să își fi spus pe deplin punctul de vedere", a declarat la rândul său senatorul PMP Dorin Bădulescu.
În replică, senatorii majorității au susținut că Legea salarizării va elimina inechitățile din sistemul public.
CITEȘTE ȘI Germania construiește discret o armată europeană alături de Cehia și România"Era nevoie de o lege a salarizării, este evident pentru toată lumea. Legea 284/2010 a fost aplicată neunitar și a avut o serie întreagă de ambiguități și disfuncționalități (...) Aceasta este o lege-cadru, lege unitară prin prisma faptului că tratează unitar toate cele nouă familii ocupaționale. Pe de altă parte, constat că se pleacă de la raționamentul drobului de sare. Dar dacă se întâmplă ceva? Dacă mergem pe acest raționament o să constatăm că nu vom avea, în continuare, o lege a salarizării, că vom avea haos în ceea ce privește plata bugetarilor, că nu vom stimula în niciun fel performanța, că nu vom reuși să punem la punct toate disfuncționalitățile”, a declarat senatorul PSD Ion Rotaru, președintele Comisiei de muncă.
"Din păcate, o lege perfectă a salarizării personalului din fonduri publice mai mult ca sigur nu poate exista nici în România, nici în state veste europene sau oriunde priviți în lume, pentru că evident că toate acele solicitări pe anumite domenii de activitate nu pot fi toate laolaltă susținute într-un anumit context. Important este pentru noi, grupul parlamentar UDMR, ca anumite principii să fie aplicate. Și aceste principii, în proiectul de lege, unele dintre ele se regăsesc, și sperăm că se vor regăsi în continuare și în aplicarea legii. Acel principiu al faptului ca niciun funcționar public sau niciun funcționar contractual să nu aibă un salariu mai mare decât conducătorul instituției. Este o situație care s-a perpetuat de-a lungul anilor și care trebuie să ia sfârșit cu aprobarea acestui proiect de lege”, a spus, la rândul său, senatorul UDMR Cseke Attila.
Senatorii din Comisia de muncă au adoptat, joia trecută, raportul asupra proiectului legii salarizării, după trei zile de dezbateri și mai bine de 25 de ore petrecute în ședință.
Față de forma depusă de PSD în Parlament, raportul Comisiei conține unele modificări, în principal privind creșteri salariale. Astfel, a fost adoptat un amendament propus de PNL și UDMR prin care au fost majorate cu 1.450 lei față de proiect (o unitate de coeficient) indemnizațiile tuturor primarilor și viceprimarilor de orașe din România, mai puțin pe cele ale primarului și viceprimarilor generali al Capitalei și cele ale președinților și vicepreședinților de Consilii Județene.
Au fost majorate cu 15% începând cu 1 ianuarie 2018 și salariile angajaților din serviciile deconcentrate aflate în subordinea Ministerului Mediului, cu 10% cele ale personalului de specialitate al Consiliului Legislativ și cu 15% salariile angajaților Agenției Naționale de Integritate care lucrează cu informații clasificate.
Salarii mai mari vor avea și angajații ANAF, parlamentarii afirmând că în proiectul inițial a existat o "eroare materială", pentru că acești bugetari nu erau introduși în grila de salarizare a administrației publice centrale. Amendamentul adoptat înseamnă o majorare cu aproximativ 3.000 de lei pentru funcțiile de conducere și între 100 de lei și 1.800 de lei pentru funcțiile de execuție. Majorările au venit după o serie de proteste ale angajaților ANAF.
CITEȘTE ȘI CE transmite un avertisment cu privire la o abatere semnificativă de la obiectivul bugetar pe termen mediu al RomânieiO altă modificare se referă la sporul de 15% pentru persoanele cu handicap, care va fi acordat tuturor categoriilor.
În Comisia de muncă a Senatului au fost adoptat și mai multe amendamente de majorare a salariilor din familia ocupațională de funcții bugetare ”învățământ”, astfel încât un director general administrativ al universității va avea un salariu cuprins între 11.003 și 14.477 lei, la fel ca decanul, iar secretarul șef al universității va avea salariu de pro-decan, cuprins între 10.037 și 12.459 lei.
De asemenea, Comisia de muncă a Senatului a introdus o nouă funcție, aceea de administrator șef facultate, care va avea, în 2022, un salariu cuprins între 6.580 și 7.546 lei.
Au fost adoptate modificări și pentru personalul din Apărare. Un amendament votat spune că, în caz de deces al unui militar sau polițist, urmașii să primească echivalentul a 12 salarii sau solde ale celui decedat, indiferent de vechimea în muncă a respectivului. În prezent, urmașii celor care au peste 25 de ani vechime, primesc un ajutor cuprins între 15 și 20 de solde.
La propunerea ministrului Muncii, Olguța Vasilescu, Comisia a eliminat și articolul din legea salarizării care prevedea suspendarea, până în 2019, a actualizării pensiilor speciale în funcție de majorarea salariilor, astfel încât măsura va rămâne în vigoare.
După votul din Senat, proiectul va ajunge, pentru votul final, în Camera Deputaților, care este for decizional. Guvernul dorește intrarea în vigoare a legii salarizării la 1 iulie.