Salariul minim este în acest an cu 80% mai mare decât în urmă cu 6 ani, în timp ce productivitatea muncii a crescut cu doar 26%, arată un studiu al Institutului Național în domeniul Muncii și Protecției Sociale. Prin urmare, majorarea costurilor salariale pentru angajatori nu este compensată de o creștere similară a productivității ceea ce vulnerabilizează firmele, în special pe cele mici, dar care au aproape jumătate de milion de angajați.
Firmele vulnerabile la creșterea salariului minim sunt cele în care câștigul salarial mediu brut anual per angajat s-a situat în jurul salariului minim brut anual, cu o abatere de până în 10% față de acesta, peste 93% fiind microîntreprinderi.
Conform studiului, în 2015, existau peste 140.000 de firme vulnerabile care aveau aproape jumătate de million de salariați, reprezentând 11,7% din totalul salariaților din România. Dacă până în 2014, numărul de salariați din firmele vulnerabile a înregistrat o tendință de creștere, în 2015 acesta s-a redus ușor (cu 35.615 persoane).
“Deoarece în aproximativ 72,5% dintre firmele micro, 50,9% dintre firmele mici, 14,7% din firmele mijlocii, salariul minim depășește 60% din valoarea câștigului mediu brut, orice creștere viitoare a salariului minim reprezintă un risc major de competitivitate”, arată studiul. Pierderea de competitivitate poate însemna dificultăți financiare și, implicit, concedieri.
CITEȘTE ȘI Multe probleme în relația cu Fiscul și o posibilă rezolvare: Să existe un prim control doar cu scop de îndrumare, nu pentru a vâna greșeli Astfel, una dintre concluziile studiului este că supraviețuirea firmelor este corelată cu evoluția salariului minim: în general, companiile care s-au inactivat au fost companii pentru care salariul mediu brut lunar era aproximativ egal cu salariul minim brut lunar. Ponderea acestora variază de la 67% în 2011 la 80% în 2014.
Evoluția numărului de firme vulnerabile și a salariaților acestora în perioada 2008-2015
Studiul constată că impactul salariului minim asupra productivității muncii este negativ, o creștere a salariului minim de 10% ar determina scăderea productivității muncii cu 2,3%.
“Se pare că, în România creșterea costurilor - determinată de creșterea salariului minim - nu este compensată prin creșterea productivității. Cifrele, deși valide din punct de vedere statistic, trebuie interpretate cu precauție întrucât productivitatea poate fi influențată de o multitudine de factori iar legătura dintre salariul minim și productivitate nu este una foarte strânsă”, arată documentul.
Comparativ cu alte state ale UE, productivitatea muncii din România este scăzută
