România, printre statele membre UE care au raportat scăderea producției industriale

În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, cele mai importante creșteri anuale ale producției industriale în aprilie au fost în Danemarca (12,2%), Lituania (7,4%) și Malta (7,3%), iar cele mai importante scăderi în Luxemburg (minus 6,1%), Bulgaria și Irlanda (ambele cu minus 4,2%), Estonia (minus 3,9%) și România (minus 3,5%).

CITEȘTE ȘI Statul român și-a exprimat preeemțiunea pe gazele din Neptun Deep dorite de Ungaria

În cazul UE, producția de bunuri de capital a crescut cu 3,4%, cea de energie cu 1,5% și cea de bunuri intermediare cu 1%, în timp ce a scăzut producția de bunuri de folosință îndelungată cu 3,7% și cea de bunuri de folosință imediată cu 3,1%, scrie Agerpres.

De asemenea, producția industrială a crescut cu 0,1% în zona euro și în Uniunea Europeană în aprilie, comparativ cu luna precedentă, când s-a înregistrat un avans de 0,4% în zona euro și de 0,8% în UE.

În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, cele mai importante creșteri lunare ale producției industriale în aprilie au fost în Malta (5,2%), Suedia (3,4%) și Țările de Jos (1,6%) iar cel mai semnificativ declin în Bulgaria (minus 4,6%), Grecia (minus 3,5%) și Polonia (minus 3,4%).

CITEȘTE ȘI Ceasurile vintage de lux ajung la topit în urma prețului record la aur. Ce mărci își păstrează însă valoarea peste aur

În aprilie, România a raportat un avans de 1,5% comparativ cu luna precedentă, când s-a înregistrat o creștere de 0,4%.

În cazul UE, a scăzut cu 0,2% de bunuri de capital, cu 0,1% producția de energie și cea de bunuri de folosință îndelungată, în timp ce a crescut producția de bunuri de folosință imediată cu 0,9% și cea de bunuri intermediare cu 0,7%.

Conform datelor publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS), în România, în luna aprilie 2026, producția industrială (serie brută) a scăzut față de luna precedentă cu 10,3%, ca efect al scăderilor din cele trei sectoare industriale: producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (-14,2%), industria prelucrătoare (-9,9%) și industria extractivă (-7,8%).

Producția industrială, serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, a fost mai mare față de luna precedentă cu 1,5%. Industria prelucrătoare a crescut cu 2%, în timp ce industria extractivă și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat au scăzut cu 2,9%, respectiv cu 0,4%.

CITEȘTE ȘI VIDEO Nanu, Finanțe: Direcția în care a mers România în ultimul an este bună, dar investitorii care împrumută statul vor să vadă că ne ținem de ajustarea fiscală. Deficitul bun din primele luni a permis un ritm mai lent a împrumuturilor - Profit Piața de

Față de luna corespunzătoare din anul precedent, producția industrială (serie brută) a scăzut cu 3%, ca urmare a scăderilor industriei prelucrătoare (-4%) și industriei extractive (-0,9%). Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a crescut cu 3,4%.

Producția industrială, serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, a fost mai mică față de luna corespunzătoare din anul precedent cu 3,1%, din cauza scăderilor industriei prelucrătoare (-4,3%) și industriei extractive (-1%). Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a crescut cu 3,5%.