Europa Centrală și de Est va rămâne una dintre regiunile cu cea mai rapidă creștere din Europa în 2026, susținută de o cerere internă puternică, de creșterea investițiilor și de accelerarea acumulării de avere a gospodăriilor, potrivit perspectivelor prezentate astăzi de Grupul UniCredit, în cadrul FT Central an Eastern European Forum de la Viena.
În majoritatea țărilor din CEE, creșterea economică este estimată să varieze între 2,0% și 3,3% în 2026, mult peste creșterea estimată a zonei euro, de aproximativ 1–1,5%, confirmând astfel continuarea convergenței regiunii cu Europa de Vest. Giorgio Marrano, economist senior ECE la UniCredit, spune că cererea internă va rămâne principalul motor al creșterii în regiune:
"Consumul gospodăriilor continuă să joace un rol cheie, susținut de o creștere reală a salariilor încă solidă, reducerea inflației și dificultăți pe piețele muncii. În același timp, ne așteptăm ca activitatea investițională să crească, ajutată de ratele mai mici ale dobânzilor, creșterea cererii externe și absorbția accelerată a fondurilor UE".
România face o figură puțin diferită în acest peisaj foarte optimist, chiar și-a îmbunătățit și ea situația economică față de anul trecut, când cele mai pesimiste așteptări nu s-au confirmat. Creșterea reală a salariilor din regiune nu va fi valabilă și în țara noastră, iar cererea internă va fi temperată și de alte evoluții.
„Vedem primele semne pozitive de consolidare fiscală, deficitul poate coborâ de la 9% în 2024 la 6%, targetul din 2026, dar nu este sigur că măsurile fiscale adoptate până acum vor fi suficiente pentru aceasta. Este posibil să fie necesare măsuri suplimentare, pentru că au fost amânate până acum măsuri de reducere a cheltuielilor.
Nu privim cu pesimism situația, ci cu prudență. În 2026 este posibilă și o deteriorare a pieței muncii”, spune Anca Maria Negrescu, senior Economist UniCredit Bank România.
În aceste condiții, spune Negrescu, România va crește semnificativ sub potențial în 2026, sub media regiunii: ”Vedem la 1,5% maximul creșterii PIB în 2026, iar pentru 2027 cel mai optimist avans este de 3%”. Economistul-șef UniCredit România privește cu prudență și perspectivele creșterii consumului privat și ale investițiilor private.
Se așteaptă la un avans în absorbția fondurilor europene în 2026, dar spune că „execuția de până acum nu este deocamdată acolo unde ne dorim”
La nivelul Europei Centrale și de Est, creșterea creditului din sectorul privat este de așteptat să fie susținută de costurile mai mici ale împrumuturilor, deoarece majoritatea băncilor centrale din regiune au încă posibilitatea de a reduce dobânzile.
Și în România UniCredit anticipează un pas de reducere a dobânzii cheie de către banca centrală în 2026.
Perspectiva pentru regiunea CEE este întărită de o redresare treptată a cererii externe, în special din zona euro. Se așteaptă ca Germania să joace un rol esențial, pe măsură ce impactul stimulentelor fiscale se va răspândi începând cu 2026 și va căpăta avânt în anii următori.
"Chiar dacă fluxurile de fonduri UE se moderează după 2026, cererea externă mai puternică — în special din partea Germaniei — ar trebui să ajute la menținerea creșterii din ECE între 2% și 3% în 2027", spune Giorgio Marrano.
Dincolo de creșterea macroeconomică, ECE trece printr-o schimbare structurală dacă ne uităm la modul în care gospodăriile economisesc și investesc. Averea financiară pe cap de locuitor în regiune a crescut de aproape cinci ori în ultimele două decenii, arată studiul CEE Household Wealth, realizat de UniCredit. Totuși, acesta se află în continuare la aproximativ 30% din nivelul Europei de Vest, evidențiind un spațiu substanțial pentru o convergență suplimentară.
Un reper cheie în această transformare este creșterea rapidă a activității investiționale. Potrivit celei mai recente analize CEE Observatory a UniCredit, activele gestionate în regiunea ECE, în țările în care banca activează, au atins 133 miliarde de euro în 2025, crescând cu două cifre și reflectând trecerea de la economiile excedentare către soluții de investiții pe termen lung.
"Atingerea pragului de 133 miliarde de euro în active sub administrare este mai mult decât un reper statistic pentru aceste piețe — semnalează o schimbare de mentalitate", a spus Teodora Petkova, Head for CEE, UniCredit. "Gospodăriile din Europa de Est sunt tot mai implicate în piețele de capital, ceea ce este esențial pentru diversificare și crearea de avuție pe termen lung, precum și pentru susținerea creșterii economice durabile în întreaga regiune."
Evitarea capcanei venitului mijlociu - middle-income trap - va fi esențială pentru următoarea etapă de dezvoltare a Europei Centrale și de Est. Aceasta va necesita o trecere de la competitivitatea costurilor către inovare, productivitate și crearea de valoare. Băncile au un rol central prin canalizarea economiilor mari ale gospodăriilor către investiții productive, sprijinirea IMM-urilor.
Fundamentele solide ale ECE, combinate cu tendințele de nearshoring și adoptarea tehnologiei, poziționează regiunea ca un beneficiar cheie al unui model european de creștere mai regionalizat.
"ECE are potențialul de creștere, capitalul și reziliența necesare pentru a continua să recupereze," a spus Petkova. "Smart banking-ul, care combină soluții digitale avansate și consultanța umană de încredere, pe care doar o bancă cu o rețea mare o poate oferi, va fi esențială pentru a sprijini atât afacerile, cât și gospodăriile în această transformare."
Plasând perspectiva regională într-un context global, Edoardo Campanella, Director și Chief Editor Investment Institute al UniCredit, a arătat că inteligența artificială rămâne un motor puternic al creșterii globale, în special în Statele Unite, fără semne imediate ale unei bule de piață. El subliniază însă că riscurile de supracapacitate în investițiile în centre de date justifică monitorizarea.
El a adăugat că economia zonei euro rămâne rezistentă, susținută de cererea internă și de stimularea fiscală a Germaniei, în timp ce încetinirea structurală a Chinei este așteptată să continue. În același timp, fragmentarea geopolitică în creștere și inversarea globalizării remodelează tiparele comerciale și de investiții.
În acest mediu, Europa, și în special Europa de Centrală și de Est, sunt bine poziționate să beneficieze de regionalizare, nearshoring și investiții bazate pe tehnologie, consolidându-și rolul ca motor cheie al creșterii europene în anii următori.
