Statele din Sudul Europei, inclusiv România, ar putea fi principalele victime ale suspendării activității activității terminalului offshore Caspian Pipeline Consortium (CPC) de la Novorosisk pentru 30 de zile de către un tribunal local, care poate afecta disponibilitatea combustibililor în regiune, consideră analiști citați de publicația economică rusă Vedomosti. Prețul global al țițeiului, însă, nu va fi influențat de această decizie, susțin aceștia.
Cu toate acestea, KMG Internațional (fostul Rompetrol Group, deținut majoritar de statul kazah) susține că suspendarea activităților prin conducta CPC nu va afecta aprovizionarea cu țiței a rafinăriei Petromidia, „ponderea țițeiului de tip CPC în rețetele de obținere a produselor petroliere în cadrul rafinăriei fiind una scăzută, comparativ cu alte tipuri de țiței utilizate în mod curent”.
De ce este important: Trei pătrimi din țițeiul rafinat în România este importat pe căi maritime, din două terminale din portul rusesc Novorosisk. Printr-un terminal onshore este exportat majoritar petrol rusesc, care ajunge inclusiv la Petrotel și, până recent, la Petrobrazi (rafinăria deținută de OMV Petrom, care procesează 70% țiței românesc și 30% țiței de import), iar prin celălalt, offshore, petrol kazah, transportat prin Rusia prin oleoductul Caspian Pipeline Consortium (CPC), care alimentează în principal Petromidia. Potrivit Asociației Energia Inteligentă, în 2021, 85% din țițeiul importat de România a avut ca sursă terminalul CPC, suspendat pentru o lună de tribunalul rus.
Mai este important: UE nu a interzis importul de țiței încărcat în Rusia, dar care provine din state terțe, cum e cazul celui kazah. Profit.ro avertiza însă la începutul lunii iunie că este posibil ca Rusia să răspundă la sancțiunile europene prin închiderea terminalelor de la Novorosisk, în special al celui CPC prin care este exportat și gazul kazah. Deja, așa cum a anunțat Profit.ro, presa rusă a acuzat Rompetrol, fără a prezenta dovezi, că furnizează carburanți Armatei Ucrainene și a propus naționalizarea terminalului CPC de la Novorosisk. Acuzațiile au fost reluate recent și de Pravda, care a adăugat și Azerbaidjanul pe lista statelor care alimentează armata ucraineană.
CITEȘTE ȘI Facebook avertizează angajații să se pregătească pentru una dintre cele mai grave recesiuni “din istoria recentă”Capacitatea terminalului CPC este de aproximativ 1,3 milioane de barili pe zi, iar cea mai mare parte a țițeiului furnizat prin intermediul acestuia ajunge în sudul Europei, susține Igor Galaktionov, expert al BCS World of Investments, citat de Vedomosti.
„Suspendarea transporturilor de țiței din Kazahstan poate agrava situația disponibilității combustibililor în Europa și poate stimula efectuarea de achiziții mai ridicate de țiței din alte surse, inclusiv din Rusia”, susține acesta.
În același timp, adaugă expertul rus, la scară globală, este puțin probabil ca scăderea livrărilor în terminalul CPC să afecteze semnificativ prețurile petrolului. De la începutul operațiunii militare din Ucraina și până la începutul lunii iulie, petrolul Brent a crescut cu 26% la 112 dolari, iar cel WTI, de referință pe piața americană. cu 12%, la 106 dolari.
Pe 5 iulie, cotațiile futures din septembrie ale țițeiului Brent au scăzut cu 10,4%, până la 101,7 dolari/baril, pentru prima dată după 11 mai. Cotațiile futures WTI pentru luna august s-au diminuat cu 9,3%, până la 98,3 USD/baril.
„Închiderea CPC poate fi compensată printr-o revenire a producției în alte părți ale lumii, unde în prezent sunt înregistrate întreruperi din diverse motive – de exemplu, în Libia, Ecuador și Norvegia”, afirmă Galaktionov.
CITEȘTE ȘI Topul integral al băncilor în 2021. Banca Transilvania se desprinde în vârf, CEC Bank urcă o poziție, Eximbank se pregătește pentru salt, cota ING Bank scade în premieră, după mulți aniUn alt analist rus citat de Vedomosti, Finam Alexander Potavin, reamintește că, la sfârșitul lunii martie a acestui an, deși terminalul CPC era deja închis de aproape o lună, prețurile petrolului erau și ele în scădere.
Așa cum a anunțat Profit.ro, zilele trecute Kazahstanul a publicat, deși face parte alături de Rusia din Uniunea Economică Eurasiatică, un proiect de ordin care reglementează aplicarea de sancțiuni privind furnizarea anumitor tipuri de bunuri pe teritoriul Federației Ruse.
Stanislav Pritchin, cercetător principal la Centrul de Studii Post-Sovietice al IMEMO RAS, nu crede că există o legătură directă, ci doar indirectă, între închiderea terminalului CPC și acțiunile autorităților kazahe.
Cu toate acestea, politologul rus citat de Vedomosti atrage atenția asupra faptului că peste 80% din petrolul exportat de Kazahstan tranzitează Rusia.
„Evident că fiecare dintre cele două state caută să exercite presiuni în punctele în care celălalt este sensibil”, crede Pritchin.
Potrivit acestuia, Kazahstanul joacă în prezent la două capete: „Pe de o parte, este profitabil să fie o verigă în eludarea sancțiunilor anti-ruse cu ajutorul importurilor paralele care duc la creșterea veniturilor vamale. Pe de altă parte, Nur-Sultan este obligat și a început să respecte restricțiile occidentale anti-ruse”, susține acesta.
Pritchin oferă ca exemplu de astfel de acțiuni „neprietenoase” înăsprirea regulilor aplicate companiile financiare ruse, care „au condus deja la vânzarea de către Sberbank a filialei sale kazahe și la complicarea procedurilor de deschidere de conturi în Kazahstan de către cetățenii ruși”.
Și Kommersant a publicat un articol pe aceeași temă, considerând că o oprire completă a terminalului CPC va priva piața mondială de aproximativ 1 milion de barili pe zi, sau aproximativ 1% din livrările globale, ceea ce ar putea afecta prețul petrolului. Deoarece amestecul CPC este apropiat din punct de vedere al caracteristicilor de țițeiul rusesc Ural, retragerea volumelor din Kazahstan poate crește cererea pentru sortimentul rusesc și poate reduce discount-ul cu care petrolul rusesc este acum vândut pe piața mondială, consideră publicația economică rusă.
Potrivit Kommersant, în presa kazahă, știrea opririi CPC a fost prezentată în context geopolitic, dată fiind poziția dificilă a Kazahstanului, care încearcă să mențină simultan legăturile strânse cu Rusia și să nici să nu-și strice relațiile cu Occidentul.