Unul dintre principalii factori care au alimentat inflația, în special, în Europa, sunt prețurile la energie. Atât scumpirile la gaze naturale, cât și la petrol au pus mare presiune pe statele membre, pentru că majoritatea prezentau o dependență ridicată față de aceste produse care erau importate din Rusia, iar pe măsură ce conflictul din Ucraina a degenerat, prețurile au continuat să crească, a spus, la PROFIT NEWS TV, Radu Puiu, Market Analyst XTB România.
„Aceste creșteri sunt resimțite de la nivel microeconomic, până la nivelul companiilor, întrucât costul de transport crește, la fel și costurile de producție, și toate aceste prețuri ușor-ușor trebuie să fie împinse către consumatorul final pentru că dacă sunt suportate de companii atunci marjele de profit scad. Iar o scădere a marjelor de profit ale companiilor duce la o scădere a cotațiilor bursiere ale acestora și, astfel, a întregii piețe bursiere. Prin urmare, trebuie o stabilizare a prețurilor pentru a oferi un punct de sprijin pentru întreaga economie”, mai spune Radu Puiu, adăugând că această stabilizare poate să vină doar printr-o scădere a cererii care să ducă la scăderea prețurilor.
„Și aici vorbim despre acel scenariu foarte sensibil, pentru că o încetinire mult prea bruscă a economiei poate să ducă la o recesiune, dar pe de altă parte o încetinire a economiei este necesară tocmai pentru a pune stop creșterii prețurilor”, continuă analistul.
Radu Puiu afirmă că „în Europa, situația este mai dificilă, pentru că economia nu este atât de stabilă, iar piața forței de muncă este departe de cea din SUA”, unde în continuare rata șomajului este la minime istorice, iar numărul de locuri de muncă în continuă creștere.
„Prin urmare, putem spune că este un deficit de forță de muncă în SUA. Acolo motivele sunt numeroase, precum acele stimulente oferite de către Guvern, tot felul de avantaje și anumite venituri suplimentare care au venit în perioada pandemiei. Dar toată această soliditate a economiei americane oferă mai mult spațiu pentru a înăspri politica monetară. Și am văzut asta deja. În cadrul ultimei întâlniri Fed a recurs la o majorare de dobândă cu 0,75%, lucru care nu a mai fost făcut din anii ’90”, precizează acesta.
Analistul XTB mai spune și că există deja foarte multe semnale care indică o recesiune, deși nu a fost încă confirmată din punct de vedere tehnic.
„Pentru a avea această confirmare ar fi nevoie de înregistrarea a două trimestre consecutive cu o valoare a PIB-ului negativă, prin urmare o contracție economică, o scădere a activității economice. Până acum nu am avut această situație, dar orice fel de raport al PIB este îndeaproape urmărit pentru a vedea dacă va veni și aceasta confirmare de natură tehnică”, explică el.
La fel ca SUA, și statele europene au recurs la majorări de dobândă pentru temperarea inflației, în special țările mai puțin dezvoltate, precum cele din regiunea estică, care s-au confruntat cu cele mai ridicate valori ale inflației.
„La nivelul întregii Zone Euro, Banca Centrală Europeană este în continuare ezitantă în ceea ce privește majorarea dobânzii. A anunțat majorări de dobândă în luna iulie și în luna septembrie, dar este o abordare foarte pasivă având în vedere problemele cu care se confruntă la nivelul inflației. Acest lucru este cumva de înțeles pentru că starea economiei în Europa este mult mai slabă, mult mai puțin stabilă decât este economia din SUA și, în acest sens, BCE are mult mai puțin spațiu de manevră decât Fed și orice mișcare greșită poate să trimită la o recesiune și, astfel, la noi probleme”, mai precizează Radu Puiu.
Inflația din SUA a atins maximul ultimilor 40 de ani în mai, când prețurile de consum au crescut cu 8,6%.
„Nu se credea că se va ajunge la astfel de niveluri. Dacă ne amintim ceea ce declara Guvernatorul Fed în urma cu un an și anume faptul că această inflație este tranzitorie, este doar o urmare a redeschiderii după lockdown, vedem că ei tot timpul au încercat să indice această idee de inflație tranzitorie.
Dar planurile lor cred că au fost foarte tare date peste cap de conflictul din Ucraina și de creșterea foarte puternică a prețurilor la energie, care duce la o creștere generală a prețurilor bunurilor și serviciilor. Și au intrat cumva într-o spirală inflaționistă care a dus la situația din prezent în care este foarte greu să te lupți cu astfel de valori ridicate ale inflației, dacă nu majorezi dobânzile la niveluri similare”, adaugă acesta.
În ceea ce privește piețele bursiere, Radu Puiu susține că sentimentul investitorilor în ultimele sesiuni a fost unul negativ, iar temerile privind inflația continuă să persiste și să pună destul de multă presiune asupra deciziei investiționale.
„Astfel, vedem o abordare destul de precaută, o aversiune față de risc destul de crescută în rândul investitorilor, iar acest lucru se transpune în corecții și scăderi destul de mari pe principalii indici bursieri. Vorbim de valori de peste un punct procentual doar astăzi și acest lucru ar putea să persiste cel puțin până când se va avea o imagine mai clară în ceea ce privește viitorul acestei perioade inflaționiste”, afirmă el.
Majoritatea statelor europene, precum și Israel și Coreea de Sud, au înregistrat creșteri puternice ale inflației de la începutul pandemiei.
În prezent, atenția investitorilor europeni este concentrată asupra Băncii Centrale Europene (BCE), care urmează să aibă o întâlnire critică luna viitoare, potrivit unei analize realizată de Radu Puiu, analist XTB România.
Banca Centrală din Zona Euro a anunțat că va majora ratele dobânzilor pentru prima dată în ultimii 11 ani, dar investitorii sunt mai interesați dacă instituția va urma o continuare a înăspririi politicii monetare pe termen mediu, mai arată analiza XTB.
BCE a anunțat că va exista o altă creștere în septembrie, dar incertitudinea se bazează în prezent asupra perioadei ulterioare, având în vedere că perspectivele economice ale blocului tind să devină tot mai sumbre.
Creșterea ratelor dobânzilor ar putea încetini și mai mult creșterea economică.
În acest context, membrul BCE și guvernatorul Băncii Centrale a Austriei, Robert Holzmann, a declarat că va fi necesară o evaluare a direcției în care se îndreaptă dezvoltarea economică și unde se află inflația și, după aceea, să se decidă dacă există suficient spațiu pentru a crește cu 25 sau 50 de puncte bază până la ce nivel este considerat rezonabil.
În acest moment, Banca Centrală are o misiune foarte dificilă, trebuind să gestioneze niveluri record ale inflației și o deteriorare a perspectivelor economice.
BCE a prognozat în iunie o rată de creștere economică de 2,8% pentru Zona Euro în acest an, dar există îngrijorări tot mai mari că acest lucru nu se va materializa.
Prognozele BCE indică o încetinire a creșterii prețurilor de consum în următorul an, inflația totală fiind prognozată să încetinească de la 6,8% la 3,5% în 2023.
Cu toate acestea, estimările sunt legate de multă incertitudine, în vreme ce războiul din Ucraina continuă, accelerarea crizei energetice și penuria aprovizionării cu alimente cresc costul vieții.
Banca Centrală a organizat o întâlnire de urgență la începutul acestei luni pentru a aborda situația creșterii costurilor de împrumut pentru așa-numitele „națiuni europene periferice”.
BCE a spus că va dezvolta un nou instrument pentru a aborda aceste riscuri. Totuși, piețele au rămas cu întrebări privind momentul în care va fi implementat instrumentul și cât de departe va ajunge.
Investitorii sunt îngrijorați de lipsa unui plan credibil de abordare a așa-numitei „fragmentări”, adică majorări nejustificate ale costurilor de îndatorare ale țărilor mai slab dezvoltate din Zona Euro, în comparație cu țările mai puternice din punct de vedere economic.
La nivel unitar, inflația din Zona Euro a accelerat la un maxim istoric. Decalajul dintre cea mai mare și cea mai scăzută rată a inflației dintre cei 19 membri ai uniunii valutare a crescut, de asemenea, la un maxim istoric.
Morgan Stanley a avertizat cu privire la riscul ca decizia Rusiei de a reduce livrările de gaz către Europa să împingă economia regiunii în recesiune în acest an.
Economiștii băncii au spus că se așteaptă ca economia Zonei Euro să se contracte timp de două trimestre, înainte de a relua creșterea în al doilea trimestru al anului viitor.
Revizuirea prognozei a fost o urmare a riscului de reducere a fluxurilor de gaze din Rusia în Europa precum și de semnele că moralul consumatorilor și al afacerilor este grav afectat din cauza inflației ridicate.
Acest mediu agitat nu ajută performanțele piețelor de capital, incertitudinea și nesiguranța fiind doi dintre „cei mai mari dușmani” ai investitorilor.
În timp ce, de obicei, este nevoie de cel puțin 12 luni pentru ca o modificare a ratei dobânzii să aibă un impact economic larg răspândit, răspunsul pieței de valori la o schimbare este adesea mult mai rapid.
Piețele vor încerca de cele mai multe ori să includă în preț așteptările viitoare cu privire la majorări ale ratelor și să anticipeze acțiunile FOMC înainte de a fi oficializate.
Acțiunile din piețele emergente (EM) sunt în drum către marcarea celei mai slabe performanțe din primele 6 luni ale anului din ultimii 24 de ani, investitorii temându-se de inflația ridicată și de potențialele efecte negative ale înăspririi condițiilor monetare asupra economiei globale.
