OMV Petrom și-a diminuat atât producția, cât și vânzările de hidrocarburi în trimestrul al treilea, atât comparativ cu cel de-al doilea trimestru al acestui an, în care a fost declanșată criza Coronavirusului, cât și cu cu trimestrul similar al anului trecut.
În total, producția de hidrocarburi a scăzut cu aproximativ 6%, ajungând la 141,3 mii barili echivalent petrol pe zi (bep/zi), iar vânzările cu 6,25%, coborând la 133,3 bep/zi, comparativ cu perioada similară a anului trecut.
Raportat la trimestrul al doilea, producția de hidrocarburi a OMV a scăzut cu 4%, în timp ce vânzările cu peste 6%.
În pofida unei ușoare reveniri a activității economice în urma expirării perioadei de urgență instalate, cele mai afectate au fost producția și vânzările de gaze.
Astfel, producția de gaze a OMV a scăzut cu 8,7% comparativ cu perioada similară a anului trecut (și cu aproximativ 5% raportat la trimestrul al doilea), ajungând la 70,6 bep/zi, în timp ce vânzările către terți s-au diminuat cu 17,3% în comparație cu cele din lunile iulie-septembrie 2019 și cu 21,15% raportat la cele din trimestrul al doilea, ajungând la 9,28 TWh.
Compania a preferat să ardă mai mult gaz în centrala de la Brazi, producția de electricitate (1,31 TWh) majorându-se cu 31% față de perioada similară a anului trecut, dublându-se comparativ cu cea din trimestrul al doilea.
Reducerea vânzărilor de gaze către terți, în special comparativ cu cele din trimestrul premergător, nu poate fi explicată numai printr-un nivel redus al cererii și al producției.
OMV Petrom vindea către terți inclusiv gaze de import, iar, începând cu jumătatea acestui an, raportul de preț dintre gazul de import și cel de pe piața internă s-a inversat, cel din urmă devenind mai ieftin.
Dovadă: așa cum a remarcat Profit.ro, România a început începând cu luna septembrie, să exporte, și nu să importe, gaze în Ungaria. Iar OMV Petrom a fost unul dintre exportatori.
În ceea ce privește producția și vânzările de țiței, paradoxal, la prima vedere, acestea s-au redus comparativ cu trimestrul al doilea, în care a fost instituită starea de urgență.
Explicația este probabil aceea că în urma vânzărilor slabe din starea de urgență, compania și-a majorat stocurile de țiței și a decis să încetinească producția, prelucrând suplimentar cantitatea stocată.
Dovadă: vânzările de produse rafinate s-au majorat la 1,38 milioane tone, de la 1,15 milioane tone în trimestrul al doilea. Cu toate acestea, ele se situează cu 0,11 milioane tone sub cele din trimestrul similar al anului trecut.
Compania a obținut un preț mediu al țițeiului de 36,29 dolari/baril, cu peste 23,5 dolari/baril sub cel din trimestrul similar al anului trecut, dar cu aproape 12 dolari peste cel din lunile aprilie-iunie ale acestui an.
Și rata de utilizare a rafinăriei, de 86%, a fost mai redusă, iar indicatorul marjei de rafinare s-a prăbușit, ca urmare a cererii foarte slabe, ajungând de la 6,46 dolair pe baril la 94 de cenți pe baril.
