Statistica a confirmat datele privind dinamica economiei în prima parte a anului. Produsul intern brut a stagnat în trimestrul al doilea comparativ cu precedentul și a scăzut cu 0,4% anual.
Consumul privat, care generează circa trei sferturi din PIB, a tras în jos dinamica anuală în al doilea trimestru cu 2 puncte procentuale. Formarea brută de capital fix (adică investițiile) a adăugat în schimb 4,1 pp.
Variația stocurilor a contribuit cu -2 pp la dinamica anuală, în timp ce exportul net a avut o contribuție de -0,5 pp.
BCR revizuiește de la -0,3% la -0,7% estimarea privind evoluția PIB în acest an.
„Ajustarea reflectă evoluții oarecum dezamăgitoare din prima jumătate a anului”, explică Vlad Ioniță, economist la Banca Comercială Română.
„Consumul este de așteptat să rămână redus în acest an, așa cum indică datele de înaltă frecvență, în condițiile în care inflația ridicată este de așteptat să țină dinamica salarială în teritoriu negativ în termeni reali pe tot parcursul anului.
O oarecare ameliorare ar putea apărea în a doua jumătate a anului. În schimb, activitatea de investiții ar trebui să rămână viguroasă, în special în trimestrul al treilea, susținută de fondurile UE substanțiale disponibile pentru România în 2026. Exporturile nete vor avea cel mai probabil o contribuție negativă în acest an”, notează economistul BCR.
ING consideră că economia se bazează pe o structură tot mai dezechilibrată, cu investițiile în prim-plan, care în dinamică anuală au urcat cu 16,5%, în timp ce volumul consumului populației s-a redus cu 3,1%.
„Mesajul este clar: investițiile rămân singurul motor semnificativ de creștere al economiei, în timp ce cererea internă încă frânează”, notează economiștii ING Bank România Valentin Tătaru și Ștefan Posea.
ING Bank menține prognoza privind contracția PIB de 0,5% în acest an, dar consideră că riscurile sunt mai pronunțate și economia ar putea evolua și mai slab în cele din urmă, după cum sugerează datele cu frecvență ridicată. Vânzările retail înregistrează o contracție de 5,7% în primele șapte luni, cea mai mare din UE. Totodată, industria a scăzut cu 3,5% în prima jumătate a anului, cu un declin de 6% pentru sectorul manufacturier.
Totuși, ING anticipează o recuperare graduală în a doua jumătate a anului, chiar dacă insuficientă pentru a duce economia pe plus în acest an. Pe termen scurt vede o continuare a tiparului din ultima vreme: consum slab și investiții ridicate, iar pe partea de producție activitatea din industrie este așteptată să rămână redusă, în contrast cu cea din construcții.
Structura PIB pe partea de ofertă arată că cele mai multe sectoare au mers slab în prima parte a anului.
În al doilea trimestru, industria a avut o contribuție negativă de 0,7 pp, comerțul una de 1 pp, IT&C una de 0,2 pp, tranzacțiile imobiliare una de 0,5 pp, administrația publică una de 0,3 pp. Au avut contribuții pozitive agricultura, intermedierile financiare și activitățile profesionale cu un aport de 0,1 pp fiecare, industria divertismentului (0,6 pp) și mai ales construcțiile (0,9 pp).
Tabloul economic arată puține surse alternative de creștere, astfel că riscurile la adresa prognozei ING pentru acest an vin din redresarea întârziată a consumului, încetinirea execuției proiectelor de investiții și continuarea declinului industriei.
„Evoluțiile politice interne, deciziile privind ratingul suveran și volatilitatea din piețele de energie internaționale adaugă și mai multă incertitudine”, consideră analiștii ING.
În primul semestru, PIB s-a redus cu 0,7%. La această dinamică s-a ajuns după o contribuție de -1,4 puncte procentuale a consumului privat, o contribuție de -2,2 pp din partea stocurilor și una de -0,1 pp a exportului net, în timp ce investițiile au adăugat 2,4 pp.
„Este posibil să asistăm la o redresare moderată a consumului în a doua jumătate a anului, ceea ce ar trebui să ajute dinamica anuală a PIB, însă consumul privat va încheia, cel mai probabil, pe minus acest an”, adaugă Vlad Ioniță.
În 2027, economia este așteptată să crească mai aproape de potențial, cu o dinamică de 2,2%, estimată atât de BCR, cât și de ING, cu condiția ca investițiile să rămână susținute și presiunile asupra ratingului să nu se intensifice.
„Deocamdată, însă, România rămâne o economie bazată pe un singur motor, iar acest motor va trebui să continue să funcționeze pentru a evita o contracție mai profundă”, încheie economiștii ING.




















