“Este prea întunecos aceast spațiu ca să îl facem sală de ședință. Puneți-i aici mai bine pe colegii de la conformitate”. Decizia șefului de atunci al băncii pentru care lucra în Moscova, în 1996, și care se muta în sediu nou, și-a amintit-o acum Omer Tetik, actualul CEO al Băncii Transilvania, după ce l-a ascultat pe omologul său de la BCR, Sergiu Manea, enumerând mai mulți “monștri” și locuri “întunecoase” cu care trebuie să se confrunte ofițerii bancari însărcinați să asigure conformarea cu tot mai numeroasele reglementări și standarde.
Directiva a 4-a a UE referitoare la combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, regulile noi privind schimbul de informații, riscurile pentru instrumentele preplătite anonim, accesul la listele beneficiarilor reali ai tranzacțiilor, integrarea registrelor. “Sunt doar câțiva dintre monștri cu care vă confruntați astăzi. Există și aspecte neclarificate, care ridică întrebări fără niciun fel de răspuns până acum, cum sunt, spre exemplu, cele privitoare la sancțiunile internaționale. Și digitalizarea, prin prisma actului de conformitate, e o disciplină complet nouă, care nu a existat până de curând”, le-a spus președintele executiv al BCR, Sergiu Manea, specialiștilor în conformitate bancară reuniți la o conferință de specialitate organizată de Institutul Bancar Român (IBR).
În opinia sa, riscurile nefinanciare (operațional, de conformitate și de securitate) au devenit tot mai importante pentru sistemul bancar, în ultima perioadă, fiind supuse mai multor factori de disrupere: legislatie/supralegislatie, reglementare/suprareglementare, tehnologie și intermediere nelicențiată. Ca urmare, au început să ocupe în preocupările bancherilor un loc uneori chiar mai mare decât riscurile financiare.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Cu atât mai mult cu cât costul neconformării a fost deja usturător pentru mari instituții financiare. “Statisticile din perioada 2009-2014 arată că băncile a trebuit să plătească 124 miliarde de euro echivalent, în SUA, pentru amenzi, înțelegeri cu autoritățile. Din această sumă, 108 miliarde au fost plătite de bănci americane și 16 miliarde de bănci înregistrate în UE. În spațiul European, sumele au fost ceva mai mici deocamdată: 29 miliarde de euro echivalent plătite de bănci înregistrate în UE și 2 miliarde euro de către bănci americane”, spune Manea.
La fel ca în cazul șefului Băncii Transilvania, folclorul funcției de conformitate are rezonanțe întunecate și pentru președintele BCR, care își amintește de un film de la începutul anilor 2000, Boiler Room: “Cel mai clar îmi aduc aminte de ofițerul de conformitate, care în film distrugea documente. E o ironie, pentru că acum trebuie să facem o alegere între a administra riscuri și a încerca să omorâm riscurile spunând nu la tot”. Manea crede că a respinge absolut orice inițiativă de teama că se încalcă cerințele de conformitate într-un mediu legislativ cu multe neclarități nu este calea cea mai bună, deoarece rezultatul nu poate fi decât o dezintermediere financiară și mai mare: “Pentru că mediul se schimbă foarte rapid, pe partea riscurilor nefinanciare, departamentele de conformitate trebuie să devină unități de super-elită. La legislație, reglementare și suprareglementare nu avem timp să ținem pasul. Dar nici nu putem spune că nu putem face asta pentru că credem că nu e conform.”
Provocarea este, însă, modul în care funcțiile de control se transmit în întreaga organizație, nerămânând doar la departamentul de conformitate: “Aceste unități trebuie să câștige nu doar mințile, ci și inimile celor ce lucrează în instituțiile respective. Exercițiul de conformitate începe în fața și se termină în spatele lor. Fiecare dintre funcțiile de control există atâta timp cât o trăiești, nu doar pentru că o ai în organizație”, crede președintele BCR, adăugând că ofițerul de conformitate trebuie să iasă mai mult și afară din bancă pentru a anticipa schimbări de reglementare și a deveni partener de discuții în elaborarea reglementărilor.
CITEȘTE ȘI Comisia Europeană: Multinaționalele vor calcula impozitul pe profit după aceleași reguli în toată UE. Prețurile de transfer vor dispărea Pentru șeful Băncii Transilvania, referințele rutiere sunt cele găsite potrivite să ilustreze felul în care conformitatea trebuie să devină partener al business-ului, nu doar funcție în organizație. “Afară, oamenii respectă Codul rutier și fără să audă un girofar sau să vadă o mașină de Poliție”, spune Omer Tetik.
Cu mai puține metafore, și Sergiu Oprescu, președintele executiv al Alpha Bank, arată că, dacă nu se traduce într-un nou comportament și într-o nouă cultură în interiorul băncii, funcția de conformitate nu își poate îndeplini rolul: “Ce fac oamenii când nimeni nu se uită la ei să vadă ce fac este important pentru cultura organizației”.
Până să schimbe radical comportamente și culturi organizaționale, bancherii simt mult mai concret costurile conformării. Mioara Popescu, președintele executiv al Ideea Bank, spune că presiunea vine nu doar din zona legislației și reglementărilor numeroase, ci și din faptul că nevoile clienților se diversifică: “36% din afacerile românești sunt digitalizate, potrivit unui studiu Vodafone, care mai arată și că două treimi din clienții băncilor vor utiliza în viitor onlineul ”. Popescu semnalează că, în Statele Unite, potrivit unui studiu KPMG, costurile legate de conformitate au ajuns la 10% din totalul costurilor operaționale pentru 45% din comunitatea bancară, în timp ce pentru 35% din bănci acestea depășesc chiar 11-20%. O mare parte a efortului– 23% - e alocat pentru cerințele de prevenire a spălării banilor, iar 17% pentru cerințe de protecție a consumatorului.
Astfel de riscuri nefinanciare ajung să tensioneze și relația cu clienții, pe care bancherii sunt obligați să-i trateze ca pe potențiali spălători de bani, teroriști sau evazioniști. Secretul bancar a fost aproape complet eliminat, măsuri noi aflate în pregătire urmând să-i anihileze și ultimele zbateri. Și în România, băncile trebuie să transmită Fiscului tot mai multe informații, despre toate sumele depuse și mișcate în conturi de clienți.
Dacă pentru acceptarea cerințelor de conformare cu astfel de legi în interiorul propriilor organizații bancherii găsesc soluții și aderență, obținerea unei susțineri entuziaste și din partea clienților pentru măsuri care aduc încălcări fără precedent în protecția datelor lor private este mult mai dificilă. Pentru a-și proteja clienții de astfel de măsuri ce afectează dreptul la viață privată, bancherii nu au alocat foarte multe eforturi de lobby când legislația respectivă a fost adoptată, contestând mai mult modalitățile de aplicare care fac conformarea dificilă sau costisitoare, decât legile în sine. Față de alte legi, apreciate ca populiste, opoziția a fost semnificativ mai puternică, deși nu întotdeauna cu rezultat.
Tensiuni în relația cu clienții vin nu doar din aplicarea reglementărilor ce invadează datele private și elimină secretul bancar în fața autorităților, ci și ca efect al altor reglementări și comportamente de conformare problematică, din care au rezultat litigii. “Jobul nostru este să gestionăm riscurile, dar în ultima vreme a crescut valul de populism, iar riscul de credit devine unul tot mai important. Litigiile au făcut ca băncile să devină nu partener, ci contrapartidă, sunt văzute uneori chiar ca organizații diabolice”, spune Omer Tetik, CEO Banca Transilvania.
