Salariile în România n-au luat-o razna, deși există o necorelare între nivelul productivității și creșterile de anul trecut, spune Mugur Isărescu, guvernatorul BNR. În condițiile deschiderii pieței muncii, salariile vor merge inevitabil spre o egalizare cu cele din alte state europene, dar nu la același nivel, arată Isărescu, care a povestit și o discuție cu o româncă care lucrează afară și s-ar întoarce în țară pe mai puțini bani decât câștigă acolo, dar pe mai mult decât oferă piața locală acum.
Salariile din sectorul public au crescut anul trecut cu 25% în termeni reali, în timp ce salariul mediu pe economie a avansat cu aproximativ 15% în termeni reali. În 2015 am avut cel mai rapid avans al veniturilor populației de după criză, facilitat de scăderea taxelor pe produsele alimentare și de reducerea contribuțiilor sociale datorate de angajator în anul precedent.
Economiștii semnalează o rupere a creșterii salariilor de productivitate, ceea ce ar putea duce la pierderea de competitivitate. Isărescu spune că există o necorelare cu productivitatea, dar nu crede că lucrurile “au luat-o razna”. Veniturile românilor vor crește pentru că piața liberă a forței de muncă împinge lucrurile în această direcție.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
CITEȘTE ȘI Cresc salariile prea rapid? Ce spun cifrele “În momentul în care ai deschis total granițele, în care populația are oportunitatea să lucreze în exterior pe alte salarii, va fi un proces de egalizare [a salariilor], dar nu la același nivel”, a declarant guvernatorul BNR, cu ocazia prezentării raportului asupra inflației. El a explicat ce înseamnă această egalizare, dar la alte niveluri, prin exemplul unei discuții pe care a purtat-o cu o româncă angajată în străinătate la un restaurant.
“Întâmplător, am discutat cu o doamnă care lucra la un restaurant, și era româncă:
- Cât câștigi aici?
- 1200 de euro.
- O, salariu bun!
- Domnul guvernator, eu mâine mă întorc în țară la 500 (...)
- Dau 400, sau nu știu cât a spus, numai pe chirie, și stau într-o cămăruță și transportul mă…
”Când vorbim de un anumit nivel al salariilor și de diferența dintre salarii, hai să nu le mai privim așa: salariul în România este 200 de euro, dincolo este 1.200. E vorba și de anumite condiții”, a afirmat șeful băncii centrale.
În România, angajații din restaurante și hoteluri au cele mai mici salarii din economie, cu o medie (net) de 1.165 de lei în decembrie, adică aproximativ 260 de euro.
Isărescu a explicat și că majorarea salariilor nu poate fi ”stăvilită” ușor, dar că piața va da semnalul când remunerațiile cresc prea rapid, pentru că angajatorii nu le vor mai putea transfera în prețuri.
“Creșterea salariilor, și în sectorul public, dar mai ales în sectorul privat nu cred că poate să fie stăvilită ușor. Și cel mai bun indicator este factorul pieței. În sectorul privat, faptul că prin creșterea salariului cresc costurile și nu le mai poate acoperi din prețuri, prețul pieței nu-i mai dă voie, și aici vorbim de forțele pieței. Dincolo, disciplina fiscală, nivelul deficitului fiscal, ponderea cheltuielilor cu salariile în total cheltuieli bugetare. Cuvântul nu-mi place [razna]. Au crescut necorelat. Au luat-o razna e…”, afirmă guvernatorul BNR.
Îngrijorătoare este scăderea productivității cu aproape două procente în sectorul industrial, unde salariul mediu brut nominal a crescut cu 7%, a arătat Isărescu. Decalajul între evoluția productivității și salarii este mare și “nu dă bine”, crede guvernatorul.
Venitul disponibil mai mare se va vedea în creșterea creditării
Întrebat dacă veniturile disponibile mai mari se vor reflecta într-o creștere a creditului, Isărescu a răspuns că da.
“Venitul disponibil este elementul central luat în calcul de orice bancher serios. Adică, cât îi rămâne omului”, spune Isărescu, care a explicat și că venitul disponibil reprezintă banii care rămân în buzunar după plata impozitelor, a facturilor, a chiriei sau a ratei la bancă. ”Venitul disponibil e indicatorul cel mai vital”, a adăugat șeful băncii centrale.
El a amintit și de programul BNR privind creșterea venitului disponibil a celor cu rate la bancă prin creditul fiscal, faimoasa “electorată”, care nu s-a bucurat de niciun succes.
Dintre factorii care vor tempera creditarea, Isărescu a amintit "de percepția exagerat negativă" a românilor față de bănci, în condițiile în care România are cel mai scăzut nivel al intermedierii financiare din UE.
