Parlamentul ar putea încerca să dea noi creșteri salariale sectorului public sau ar putea face noi promisiuni privind salariul minim în anul electoral 2016, ceea ce va pune presiune pe productivitate, estimează analiștii ING Bank.
Anul trecut a fost cel mai bun pentru salariații din România din punct de vedere al veniturilor de la criza declanșată la finele lui 2008. Salariul mediu net pe economie a crescut nominal cu 13,3%. Cele mai mari creșteri au fost în sectorul bugetar, cu aproape 25%, în timp ce salariile celor care lucrează în mediul privat au crescut, în medie, cu puțin peste 10%. Real, salariile au crescut și mai mult anul trecut, datorită deflației.
“Simțim că riscurile sunt pentru o și mai rapidă creștere a salariului mediu în acest an, pentru că Parlamentul ar putea încerca să împingă noi creșteri salariale în sectorul public sau să facă mai multe promisiuni pe salariul minim”, arată economiștii ING Bank.
Însă avansul de două cifre de anul trecut nu este văzut cu ochi buni de către economiști, pentru că productivitatea nu ține pasul și s-ar putea ajunge la un șomaj mai mare.
CITEȘTE ȘI Cresc salariile prea rapid? Ce spun cifrele "Studiile empirice arată că intervenția guvernului în piața muncii, care duce la salarii mai mari în sectorul privat, duce în final la creșterea șomajului", arată analiștii ING, care mai notează că teoria se aplică în special în țările unde șomajul este redus – rata de 6,7% în România – și unde ponderea angajaților la stat în totalul pieței de muncă e mare. Din cei 4,6 milioane de salariați din România, aproximativ 26% lucrează la stat.
ING avertizează că tendința de creștere a salariilor nu va face bine României pe termen lung, dacă nu este însoțită de reforme, pentru că va lovi în competitivitate și va duce la inflație.
„Creșterile salariale nu fac bine competitivității pe termen lung dacă nu sunt acompaniate de reforme structurale în educație sau infrastructura de transport, care ar crește productivitatea. Problema complicată e că, în timp ce guvernul tehnocrat ar putea ținti astfel de reforme, trebuie să balanseze interesele politicienilor în favoarea unor măsuri populiste înainte de alegerile din 2016 (...) Divergența tendințelor între salarii și creșterile de productivitate este de natură să mențină inflația de bază sub presiune ascendentă, de la niveluri care sunt deja de mult crescute față de țările din regiune”, explică analiștii ING Bank.
Productivitatea orară reală este calculată în funcție de nivelul produsului intern brut, ajustat cu prețurile, și împărțit la nivelul orelor lucrate de muncitorii din economie. Este de așteptat ca și datele pe anul trecut, nepublicate încă, să arate o creștere a productivității, în condițiile în care alți indicatori arată o performanță foarte bună pentru România în 2015, în comparație cu anii de după criză.
