Estonia, Suedia, Finlanda, Olanda și Danemarca conduc topul, cu performanțe cu până la 60% peste media europeană, mulțumită politicilor “îndrăznețe” de finanțare și sprijinire a fondatorilor, potrivit primului tablou de bord european privind întreprinderile nou-înființate și în curs de extindere (ESSS), realizat de Comisia Europeană și analizat de Profit.ro.
“Tabloul de bord indică o tendință clară: politicile pro-startup conduc la rezultate reale. Începând din 2020, anul de referință pentru tabloul de bord, 20 din cele 27 de state membre ale UE și-au îmbunătățit performanța, dovedind că sprijinul specific pentru fondatori stimulează inovarea, crearea de locuri de muncă și creșterea economică”, arată Executivul UE.
Tabloul de bord evidențiază o legătură directă între reglementările favorabile inovării, accesul la talente și capital de risc și succesul întreprinderilor nou-înființate și al celor în curs de extindere (scaleups).
“Țările fruntașe - Estonia, Suedia, Finlanda, Țările de Jos și Danemarca - au rezultate cu mult peste media UE (între 40 și 60 de puncte procentuale) în ceea ce privește 36 de indicatori de măsurare, reflectând modul în care politicile îndrăznețe se traduc în ecosisteme prospere”, conform Comisiei.
Estonia este lider în privința infrastructurii digitale și a finanțării în faza incipientă, cu 615 startup-uri sprijinite cu capital de risc la un milion de locuitori - cel mai ridicat nivel din UE.
Suedia excelează în ceea ce privește talentele și finanțarea în etapele ulterioare, producând 409 unicorni la un milion de locuitori, mai mult decât orice altă țară din UE, în timp ce Finlanda combină investițiile puternice în cercetare și dezvoltare cu activitatea intensă de brevetare.
Lacunele în materie de politici frânează inovarea
Tabloul de bord evidențiază, de asemenea, potențialul neexploatat în România, Grecia, Letonia, Slovacia și Bulgaria, țări care înregistrează scoruri cu 30 de puncte procentuale sub media UE la aceiași 36 de indicatori de măsurare, notează Comisia.
România înregistrează un scor de 52,3 în Indicele european al startup-urilor și scalării (SSI), comparativ cu media UE, aflată la 113,5. Scorul este mai mic cu 0,3 puncte procentuale raportat la anul 2024.
Indicele măsoară 36 de indicatori, grupați în 6 dimensiuni principale: reglementare orientată spre inovare, atragerea talentelor de top, acces la infrastructură, rețele și servicii, finanțare îmbunătățită, impact și lansare rapidă pe piață și expansiune.
România are o performanță peste medie doar la capitolul acces la infrastructură, rețele și servicii, cu un scor de 139,6 din media UE.
Evoluția ecosistemelor naționale de startup-uri și scaleups. Punctajele sunt raportate la media UE, iar săgețile reflectă evoluția în 2025 față de anul 2024:
Sursa: Comisia Europeană
Printre factorii care afectează performanța statelor aflate pe ultimele locuri se numără accesul redus la capitalul de risc, finanțarea în etapele ulterioare fiind limitată, ceea ce forțează companiile cu creștere puternică să caute capital în străinătate.
De asemenea, reglementările fragmentate și procesele administrative lente întârzie extinderea startup-urilor, ducând la creșterea costurilor și la pierderea impulsului.
Un alt element negativ este exodul talentelor aflate în căutarea de ecosisteme mai dinamice pentru startup-uri, ceea ce afectează inovarea locală.
În total, Uniunea Europeană avea 226.000 de startup-uri active și 3.600 de întreprinderi în curs de extindere (scaleups) în 2025, evaluate la 748,18 miliarde de euro.
Numărul “unicornilor” - startup-uri evaluate la cel puțin 1 milion de dolari - se situa la 355, iar numărul “centaurilor” - companii cu venituri anuale recurente de cel puțin 100 milioane de dolari - se ridică la 506.
UE este în urma concurenților internaționali în ceea ce privește valoarea ecosistemului de startup-uri, cu o evaluare de doar 20% raportat la ecosistemul din SUA și de 60% raportat la cel al Chinei.
