Suspendarea procedurii de contractare va dura până la aprobarea bugetului de stat pe 2026 și clarificarea alocărilor bugetare necesare.
După intrarea în vigoare a bugetului, autoritățile vor putea relua contractarea proiectelor, cu o perioadă de maxim 30 de zile pentru depunerea documentelor restante.
În prezent, autoritățile publice locale au utilizat fonduri proprii pentru elaborarea documentațiilor tehnice ale proiectelor, însă nu pot finaliza contractarea acestora.
Motivul principal îl reprezintă imposibilitatea de a depune documentele necesare care să ateste lipsa datoriilor la bugetul local și la bugetul de stat, precum și imposibilitatea de a aproba angajamente bugetare fără buget aprobat. În plus, apelurile de proiecte sunt închise și au depășit alocările bugetare, ceea ce împiedică redeschiderea acestora.
Pentru a elimina ambiguitățile juridice, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care introduce clarificări terminologice.
Termenul „document” din Ghidul solicitantului va fi înlocuit cu „act administrativ individual”, termen consacrat de legislația administrativă, care definește clar actele juridice emise de autoritățile publice, prin care se stabilesc drepturi și obligații specifice.
Guvernul aratî că măsura are ca scop asigurarea unui cadru legal, financiar și administrativ clar, prevenirea respingerii cererilor eligibile și garantarea accesului transparent, nediscriminatoriu și simplificat la fondurile europene nerambursabile.
Neadoptarea acestei soluții ar conduce la riscul pierderii fondurilor și la întârzieri în implementarea investițiilor prevăzute prin Politica de Coeziune 2021–2027.
De asemenea, în urma consultărilor cu Comisia Europeană, se introduc verificările pe bază de eșantionare a respectării procedurilor de achiziții publice și a celor derulate de beneficiarii privați, fundamentate pe baza analizelor de risc. Vor fi clarificate atribuțiile instituționale și metodologia de eșantionare.
Potrivit Guvernului, reglementarea asigură un cadru clar și predictibil pentru selectarea eșantioanelor și aplicarea proporțională a verificărilor, în funcție de nivelul de risc, în vederea eficientizării activității de control.
Posibilitatea realizării verificărilor pe baza unei analize de risc, stabilite prin instrucțiuni emise de coordonatorii de reforme și/sau investiții și avizate de coordonatorul național, permite adaptarea verificărilor la specificul fiecărei reforme sau investiții, concentrarea resurselor administrative asupra cererilor cu risc ridicat, dar și reducerea duratei medii de verificare a cererilor de transfer.
















