Situațiile financiare ale firmelor din România s-au deteriorat în prima jumătate a anului trecut, pe fondul unei creșteri mai rapide a cheltuielilor, mai ales cu forța de muncă și materiile prime, comparativ cu cea a veniturilor, care au trenat pe fondul unui consum mai slab și a unei cereri externe anemice, relevă date prezentate acum. Costurile de finanțare mai mari au pus și ele presiune pe bilanțurile firmelor, ponderea companiilor vulnerabile s-a mărit substanțial, în timp ce restanțele au crescut, conform analizei Profit.ro.
Firmele fac un pas înapoi de la rezultatele record obținute în 2022 - cel mai bun an la aproape toate capitolele. Inflația mare din 2022-2023 a început să aibă efecte nedorite și asupra bilanțurilor contabile, după ce în primă fază au lovit în consumatori.
Randamentul capitalurilor (ROE) a scăzut în iunie 2023 cu 2,9 puncte procentuale, față de iunie 2022, la 20,8%, arată datele publicate de Banca Națională a României. Calculele sunt făcute pe bilanțurile depuse de 38.000 de firme, care au generat 86% din cifra de afaceri din economie și au angajat 64% din salariați. La finele lui 2022, ROE atinsese 28,7%, cel mai mare nivel de când avem date.
Profitul net la nivel agregat a scăzut cu 12,6% față de primul semestru din 2022. Dacă dinamica s-a menținut până la finele lui 2023, atunci profitul net a scăzut anul trecut cu circa 25 de miliarde de lei, față de rezultatul record de 200 de miliarde de lei atins în 2022.
Marja netă de profit a scăzut cu 1,1 puncte procentuale față de iunie 2022, la 5,4%. Cele mai importante scăderi ale marjei s-au înregistrat în sectorul imobiliar (-8,6 puncte procentuale, până la 14,3%), agricultură (-6,6 pp, la 5,8%) și industrie extractivă (-6,2 pp, la 14,4%), mai arată datele de la BNR. Marja netă a crescut în sectorul serviciilor (+2,1 pp, la 4,67%). Industria extractivă rămâne sectorul cel mai profitabil, urmat de sectorul imobiliar.
Rezultatele companiilor au fost afectate de creșterea cheltuielilor cu 5,1%, față de o creștere a veniturilor cu 4,1%.
„Pe fondul presiunilor provenite din evoluțiile ratei inflației și a majorării salariului minim pe economie, companiile și-au majorat cheltuielile cu personalul”, arată BNR.
Cheltuielile cu personalul au crescut cu 36%(!) față de semestrul 1 din 2021, respectiv cu 20% față de semestrul 1 din 2022, la peste 125 de miliarde de lei. Cheltuielile cu materiile prime s-au majorat și ele cu 33%, respectiv 2,3%, la 209 miliarde de lei. Cheltuielile cu utilitățile au crescut cu 80% față de 2021 și categoria alte cheltuieli materiale cu 87%, dar au avut doar o creștere redusă comparativ cu 2022.
Și creșterea dobânzilor (care s-au dublat față de 2020-2021, cu un vârf de peste 10% la lei) a afectat firmele, deși acestea în general se finanțează mai puțin prin credite bancare sau de la IFN, preferând finanțarea cu credit furnizor și credit acționar.
„Capacitatea companiilor nefinanciare de onorare a serviciului datoriei a fost afectată de reducerea profitului, concomitent cu creșterea costurilor de finanțare”, arată BNR.
Ponderea companiilor vulnerabile la rata dobânzii a fost de 33% din numărul total de companii care înregistrează cheltuieli cu dobânzile în iunie 2023, cu 7 puncte procentuale peste nivelul înregistrat în iunie 2022.
Cea mai ridicată pondere a companiilor vulnerabile se află în sectorul imobiliar (53%), urmat de agricultură (49%), în timp ce comerțul înregistrează cea mai redusă pondere a companiilor încadrate în această categorie (27%). Cu excepția sectorului imobiliar, cele mai multe companii din restul sectoarelor au o marjă EBIT/cheltuieli cu dobânzile de peste 250%, nefiind în zona de risc.
Disciplina la plată a firmelor s-a deteriorat față de iunie 2022, cu o creștere a restanțelor cu 4,8%. Dacă excludem sectorul bancar și IFN, restanțele firmelor au crescut cu 11% în semestrul 1 din anul trecut, la 43,3 miliarde de lei, suma fiind împărțită în mod aproape egale între IMM și corporații.
Restanțele de peste 1 an la furnizori au crescut cu 31% la 11,8 miliarde de lei, iar cele de peste 90 de zile cu 15%, la 9,2 miliarde de lei.
