Populația României scade și îmbătrânește, mai ales ca efect al migrației, iar sistemul de educație are performanțe scăzute, cu unele dintre cele mai slabe cifre din Uniunea Europeană, pe lângă infrastructura deficitară și disparitățile economice mari din interiorul țării, atenționează Mihai Copaciu, director adjunct al direcției de modelare și prognoze macroeconomice din BNR. Ignorarea acestor probleme va avea un impact foarte grav asupra felului în care România va evolua în următorii ani, adaugă economistul.
România s-a apropiat de media UE în ultimii 20 de ani, însă convergența s-a făcut inegal la nivelul țării, iar problemele structurale sunt persistente, mai ales în domeniul demografic și al convergenței, arată acesta.
„E destul de înspăimântător – proiecția demografică arată că România va avea 16 milioane de locuitori în 2050. Este și un declin natural, dar principala cauză este migrația”, arată economistul în cadrul unei întâlniri cu presa economică la Predeal, eveniment organizat de Finmedia, cu precizarea că declarațiile sunt în nume personal și nu implică neapărat poziția BNR.
„După China și India, ca proporția de persoane care migrează cu educație superioară, România e pe locul 3”, arată economistul BNR.
Potrivit datelor prezentate de Copaciu, aproape 3,6 milioane de români sunt în afara țării ca migranți, față de 1990 când erau circa 813.000.
Previziunile statisticii europene arată că populația României va scădea treptat de la aproape 20 de milioane de persoane, în prezent, la circa 16 milioane, în 2050, cu o pondere din ce în ce mai ridicată de vârstnici și din ce în ce mai mică de copii și oameni de vârstă lucrătoare, ceea ce va crește rata de dependență.
„Sunt probleme mari la ce înseamnă declin demografic și sustenabilitatea sistemului de pensii”, spune Copaciu, mai ales că pleacă în principal oameni în putere, cu vârsta între 16 și 64 de ani.
Datele din interiorul țării nu sunt nici ele prea bune, mai ales în ceea ce înseamnă educația, adică forța de muncă pregătită, care ar trebui să susțină economia.
„Credem că facultățile sunt suprapoluate cu studenți, dar în continuare, în structura populației, România are mai puțină populație cu studii superioare față de UE”, explică Copaciu.
Doar 17,6% din populația activă avea studii universitare în 2017, față de o medie de 31,4% la nivelul UE. Dacă în regiunea București-Ilfov situația era relativ bună față de media UE, cu 36% din populație, în restul țării lucrurile stăteau mai prost, cu cel mai jos nivel în regiunea Nord-Est, care include mare parte din Moldova, de 12%.
Rău arată și procentul ridicat al tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani care, teoretic, nu fac nimic, adică nici nu sunt la școală, nici la muncă și nici în pregătire – rata medie este de 19,3% în România, față de 14,3% în UE. Mai mult, la acest capitol există și o discrepanță relativ ridicată în funcție de gen. În UE, ratele sunt relativ egale, în timp ce în România rata de 15,1% la bărbați este apropiată de media UE, în timp ce cea pentru femei, de 23,8%, este aproape dublă față de media UE.
Testele PISA pe elevii de liceu arată o pregătire mediocră pe standardul de evaluare european. Astfel, ponderea celor cu rezultate proaste este aproape dublă față de media UE pe evaluările la științe, citit și matematică.
„Consecințele pe termen lung sunt imense aici și modul în care evoluează sistemul de educație românesc nu este nici pe departe bun, să nu spun că e chiar prost”, spune Copaciu.
România s-a apropiat de media UE în ceea ce privește produsul intern brut per capita, mai ales începând cu anul 2000. Se mențin însă disparități ridicate înăuntrul țării, cu Capitala care evoluează foarte bine și cu o recuperare a regiunii de Vest, în timp ce regiunea Nord-Est rămâne în urmă.
Acest lucru se corelează cu infrastructura României, care este slabă și față de țările din regiune, dar arată mari disparități și în interiorul țării, mai ales la capitolul autostrăzi, care n-au atins încă Moldova.
Participarea forței de muncă se menține scăzută în multe regiuni ale țării, iar mare parte în regiunile mai puțin dezvoltate este în zone puțin productive, precum agricultura.
„Avem în continuare regiuni unde agricultura e 40% din angajare. Dacă ne raportăm la contribuția pe care agricultura o are la PIB, nu putem vorbi de o muncă foarte eficientă”, spune Copaciu.
Mihai Copaciu
Mobilitatea este cea mai redusă în România în context european. Procentul din populație care s-a mutat în interiorul țării în ultimii 5 ani este de 1,9%, față de 17,8% la nivelul UE.
Românii nu au parte nici de foarte multe programe de calificare la locul de muncă, cu o rată anuală de 7%, față de 45% la nivelul UE.
Nici stabilitatea legislativă și politică nu prea ajută situația economică și socială. Codul Fiscal este modificat de câteva ori sau chiar zeci de ori pe an.
Totodată, miniștrii sunt schimbați înainte să le înveți numele.
„Numărul de schimbări anuale ale Codului Fiscal este foarte ridicat (...) Pentru a implementa ceva ai nevoie și de predictibilitate politică. În ultimii 30 de ani am avut 20 de guverne. Mandatul mediu al unui ministru a fost de aproximativ 1 an”, spune Copaciu. „Ce vedeți în aceste grafice este efectul politicilor publice din ultimii 30 de ani. Faptul că nu li se acordă atenție o să aibă un impact foarte foarte negativ pentru felul în care va evolua țara în următorii ani”, adaugă el.
O parte dintre aceste date au mai fost prezentate de Profit.ro de-a lungul timpului, inclusiv ca explicație pentru salariile reduse din România față de țările din UE.
