Indicatorul de încredere în perspectivele economice ale României a continuat să crească și în octombrie și a ajuns la cel mai ridicat nivel de după această primăvară. Evoluția este în total răspăr cu cea de la nivel european, unde încrederea a scăzut pentru a șaptea lună consecutivă și a intrat hotărât în teritoriu de contracție economică.
Indicatorul de încredere economică (ESI) a crescut din nou în octombrie, cu 0,5 puncte la 102,9, a doua lună consecutivă de expansiune. Evoluția este una în contradicție cu cea de la nivelul Uniunii Europene, unde indicatorul este în scădere continuă din luna martie, de la începutul războiului rusesc din Ucraina – o contracție începuse deja din octombrie 2021, dar cu fluctuații. Încrederea la nivelul UE a scăzut cu 1,7 puncte la 90,9, ceva mai puțin sever decât în septembrie.
ESI este un indicator compus, realizat pe bază de sondaj, care arată percepția managerilor din servicii, industrie, construcții și comerț, dar și a populației privind starea actuală a economiei, precum și așteptările pentru evoluția viitoare. Indicatorul este calculat de Comisia Europeană și are un nivel ridicat de corelare cu evoluția PIB. O valoare peste 100 de puncte înseamnă o expansiune a activității. În România percepția populației nu mai este măsurată după terminarea contractului cu casa de sondare care făcea ancheta, astfel că se măsoară doar perspectiva mediului de afaceri.
În ansamblu, ESI a scăzut cu 0,8 puncte în trimestrul al treilea comparativ cu precedentul.
”Prima lună a trimestrului al patrulea arată semne de îmbunătățire, ceea ce e în linie cu scenariul nostru de creștere economică”, arată o notă a BCR Cercetare. Banca se așteaptă ca economia să fi scăzut în termeni trimestriali în T3 și că va rămâne în jurul unei creșteri zero în T4, ceea ce, cumulat cu creșterile ridicate din prima jumătate a anului, ar trebui să ducă avansul produsului intern brut la 6,2% în acest an – pentru 2023 estimarea este pentru o creștere de 2,7%.
În octombrie toate sectoarele au înregistrat un avans, cu excepția construcțiilor.
În industria manufacturieră încrederea a crescut la 0,2 puncte față de -0,8 în septembrie ca urmare a creșterii așteptărilor privind producția – este încă lună de dinamică pozitivă. Industria românească, care reprezintă circa 24% din produsul intern brut, a încheiat vara într-o notă relativ pozitivă, cu o expansiune de 0,1% a producției în august și o scădere de doar 0,3% în termeni anuali (în 2021 a înregistrat o creștere de 7,%).
În sectorul serviciilor, care reprezintă circa 57% din PIB, încrederea a crescut cu 0,5 puncte la 6,6 ca urmare a așteptărilor mai mari privind cererea în următorul trimestru și a îmbunătățirii mediului de afaceri în precedentul. În comerț indicatorul a crescut cu 1,1 puncte la 5,6, după două luni de contracție la rând – datele pe august arată o creștere a vânzărilor retail de 3,7% pe an (și de 0,6% față de iulie). Indicatorul încrederii a scăzut cu 0,6 puncte la -9,9 în sectorul construcțiilor.
Și indicatorul perspectivelor de angajare a crescut în octombrie, cu 1,9 puncte la 108,1, cel mai ridicat nivel de după mai.
În ansamblu, încrederea în economie a scăzut în regiunea Europei Centrale și de Est. Un declin important a fost înregistrat în Cehia (-5,9 puncte la 82,5) și Ungaria (-6,6 puncte la 87,4), în timp ce Croația, Polonia și România au înregistrat creșteri.
În Germania, principalul partener comercial, încrederea în economie a continuat să scadă în teritoriul asociat unei contracții economice (-1,1 puncte la 90,9), după noi rezultate slabe ale sondajelor în industrie și mai ales servicii. Încrederea în economia Franței a scăzut cu 0,6 puncte la 96,2, pe fondul deteriorării indicatorilor din industrie și comerț, în timp ce cea în economia Italiei s-a contractat cu 1 punct la 95.
Economia europeană a crescut cu 0,2% în trimestrul al treilea, potrivit datelor semnal, după o dinamică de 0,7% în trimestrul al doilea. Economiștii estimează că economia se va contracta în trimestrul al patrulea și va scădea și în prima pătrime a anului viitor, ca urmare a creșterii prețurilor la energie și a închiderii unor mari consumatori.
Banca Centrală Europeană a majorat rata cheie cu 0,75 puncte procentuale, în condițiile unei inflații care a ajuns în premieră la două cifre, însă analiștii se așteaptă să tempereze pasul majorărilor de dobândă.
O creștere mai mică de dobândă este așteptată și în România, unde BNR va avea ședință de politică monetară săptămâna viitoare. La începutul lunii octombrie a majorat rata cheie cu 0,75 pp la 6,25%, cel mai ridicat nivel din ultimii 12 ani.
