Indicele de încredere în economie (Economic Sentiment Indicator – ESI) a înregistrat 93,1 puncte în decembrie, față de 94,2 puncte în noiembrie, atingând cel mai redus nivel de după decembrie 2020.
ESI este calculat de Comisia Europeană pe baza răspunsurilor managerilor din principalele sectoare ale economiei, precum și ale consumatorilor, și are un grad înalt de corelare cu evoluția produsului intern brut.
Ca medie trimestrială, ESI a coborât în T4 la 93,1 puncte, față de 94,3 puncte în trimestrul anterior, ceea ce sugerează o contracție în termeni secvențiali a economiei. Datele de la Statistică din economia reală nu sunt încă disponibile decât pentru octombrie. BCR se așteaptă însă în continuare la o ușoară creștere a dinamicii PIB în trimestrul al patrulea.
„Am observat o reacție exagerată în cifrele ESI în 2025, legată de agitația politică și de măsurile de consolidare fiscală, în special din partea consumatorilor. Datele privind PIB-ul au arătat un răspuns economic mai moderat”, notează Vlad Ioniță, economist la Banca Comercială Română.
BCR estimează o accelerare a economiei în 2026 la 2,1%, de la 1,3% în 2025, dependentă însă de realizarea investițiilor cu fonduri europene. Totodată, Ioniță notează că dinamica PIB din ultimul trimestru al anului 2025 este relevantă pentru creșterea economică din 2026, datorită efectului de reportare.
Managerii din sectorul manufacturier raportează date mai bune de încredere (+0,2 puncte), pe fondul așteptărilor unor creșteri de producție, chiar dacă comenzile au scăzut ușor. Datele PMI pentru sector arată o ameliorare în decembrie, însă în continuare în zona de contracție, care s-a prelungit cel mai probabil în 2025, pentru al treilea an la rând.
Moralul consumatorilor s-a apropiat din nou de minimele istorice, cu o scădere de 1,1 puncte în decembrie, pe fondul deteriorării așteptărilor privind situația financiară și a scăderii intențiilor de achiziții majore, în timp ce perspectivele asupra situației economice s-au îmbunătățit.
„Consumatorii rămân probabil excesiv de pesimiști ca urmare a creșterilor de taxe din vară și a inflației persistent ridicate”, consideră Ioniță.
În iulie au crescut puternic facturile la electricitate, iar în august au crescut taxele pe consum (TVA și accize), lucru ce a dat un nou imbold inflației, care s-a dublat de la circa 5% la aproape 10% pe an, nivel în preajma căruia este așteptată să rămână până în vara acestui an.
De la 1 ianuarie, populația a fost lovită de un nou val de creșteri de biruri, de această dată impozite locale – pe proprietăți imobiliare și automobile –, care, în unele cazuri, au crescut de mai bine de două ori.
Din aprilie expiră și plafonarea de preț pentru gaze, ceea ce ar putea aduce o creștere semnificativă a facturilor. De asemenea, expiră și plafoanele asupra adaosului comercial la alimentele de bază.
Temerile populației privind șomajul au scăzut în decembrie, după ce în noiembrie atinseseră un nivel record.
Managerii din comerțul cu amănuntul au raportat creșteri ale afacerilor în ultimele luni și se așteaptă la o creștere a vânzărilor în perioada următoare, precum și la o scădere a stocurilor, astfel că indicatorul a urcat cu 0,6 puncte.
În sectorul serviciilor, încrederea managerilor s-a deteriorat în decembrie cu 0,4 puncte, pe fondul scăderii afacerilor și a cererii, precum și a deteriorării așteptărilor privind cererea viitoare.
Și în sectorul construcțiilor, încrederea a scăzut (-0,7 puncte), pe fondul scăderii comenzilor și a așteptărilor privind angajările.
Indicele privind intențiile de angajare a urcat cu 0,6 puncte în decembrie, la 100,5 puncte, în condițiile în care managerii din industrie și cei din retail se așteaptă la creșterea numărului de angajați, în timp ce în construcții și servicii se așteaptă o scădere.
