Decizia Băncii Naționale a României de a majora rata cheie s-a văzut imediat în piața financiară. Rata la depozitele interbancare, pe baza căreia este clculat IRCC, a sărit imediat la 4%, în timp ce cotațiile ROBOR și-au continuat creșterea. Statul s-a împrumutat mai scump, costurile de finanțare revenind din nou pe creștere.
BNR a majorat dobânda cheie cu 0,5 puncte procentuale, la 3%, și efectele s-au văzut încă de a doua zi în piețele monetare.
Rata medie de dobândă la tranzacțiile interbancare – dobânda la care băncile se împrumută efectiv între ele, de regulă pe termene scurte – a sărit de la 3,64% la 3,99%. Aceste rate sunt sensibile la poziția lichidității din sistemul bancar și sunt astfel influențate în perioadele de deficit de rata facilității Lombard (majorată și ea cu 0,5 puncte la 4%), prin care băncile se finanțează de la BNR pentru a acoperi poziția bilanțieră la finele zilei și care este considerată de către analiști ca fiind dobânda relevantă în această perioadă și probabil în acest an.
Pe baza acestor dobânzi interbancare se calculează indicele de referință pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care are însă o mare întârziere în ceea ce privește momentul în care se vor aplica – valorile zilnice din perioada aprilie-iunie vor fi transpuse în ratele la credite în octombrie-decembrie. Deja IRCC a crescut de la 1 aprilie, dar majorările importante urmează.
Cotațiile ROBOR relevante pentru creditele în lei cu dobândă variabilă au crescut și ele, însă mai puțin, în condițiile în care acestea înglobează anticipațiile pe o durată mai lungă privind nivelul dobânzii și al inflației. Astfel ROBOR la 3 luni a crescut de la 4,6% la 4,7% iar ROBOR la 6 luni, de la 4,7% la 4,8%.
Dobânzile la care se împrumută statul au revenit pe un avans substanțial în această săptămână. Randamentele din piața secundară pentru titlurile pe termen scurt au crescut peste noapte cu 40 de puncte de bază la circa 5% pentru scadențele de 6 și 12 luni. Pe scadența de 10 ani, dobânda medie din piața secundară a ajuns de la 6,22%, la începutul săptămânii, la 6,39%, joi.
Guvernul chiar a testat aceste randamente în piața secundară și a obținut rezultate chiar mai proaste. Deja se împrumuta încă de dinainte de decizia BNR la cele mai mari randamente din ultimul deceniu.
O emisiune de obligațiuni cu scadența în februarie 2032 a atras oferte de circa 500 de milioane de lei la un prospect de 400 de milioane de lei. Ministerul Finanțelor a emis titluri de aproape 455 de milioane de lei, însă la un randament mediu de 6,49%.
Pentru obligațiunile scadente în octombrie 2027 ofertele primite au fost de 280 de milioane de lei, sub prospectul de 300 de milioane de lei, iar suma împrumutată de 196 de milioane de lei, la un nivel al randamentului însă doar marginal mai bun la 6,37%, deși scadența este aproape de jumătate din cea a emisiunii pe 10 ani. Randamentul a crescut cu aproape 40 de puncte de bază față de acum trei săptămâni, respectiv cu peste 1,3 puncte procentuale față de februarie, ceea ce arată câte de lovite au fost titlurile în lei – ca și cele din restul Europei Centrale și de Est – de la începutul războiului din Ucraina, care se suprapune și peste o perioadă de inflație foarte ridicată în ultimul an, care a ajuns la o rată de 8,5% în februarie.
BNR estimează că inflația va depăși prognoza anterioară, urmare a scumpirii carburanților și alimentelor procesate, și va ajunge astfel peste nivelul de 11% estimat pentru jumătatea anului.
