Germania se va confrunta cu o recesiune dacă livrările de gaze din Rusia se opresc complet, a avertizat o autoritate de reglementare din industrie. De asemenea, Suedia s-a alăturat statelor europene care au lansat planuri de urgență pentru a face față unei crize energetice, relatează Reuters.
Statele membre ale Uniunii Europene au elaborat măsuri menite să facă față unei crize de aprovizionare după invazia Rusiei în Ucraina, scrie News.ro
UE s-a bazat pe Rusia pentru aproximativ 40% din gazele necesare înainte de război – ajungând la 55% în cazul Germaniei. Ca răspuns la criza energetică, unele state au anulat temporar planurile de închidere a centralelor pe cărbune.
Prețurile globale ale gazelor au crescut exponențial, ceea ce a dus la creșterea inflației.
Asociația industrială germană BDI și-a redus, marți, previziunile de creștere economică pentru 2022, la 1,5%, un procent în scădere față de prognoza de 3,5%, dinainte de război. Sistarea livrărilor de gaze din Rusia ar face recesiunea inevitabilă, potrivit BDI.
Rusia continuă să furnizeze gaze naturale Ucrainei, dar cu o rată redusă, iar conducta Nord Stream 1 din Marea Baltică, o rută vitală de aprovizionare către Germania, funcționează la doar 40% din capacitate. Potrivit Moscovei, acest lucru se datorează faptului că sancțiunile occidentale împiedică reparațiile. Europa susține că este un pretext pentru reducerea fluxurilor.
Germania, Danemarca, Austria, Țările de Jos, Italia și alte state au activat prima etapă de avertizare timpurie a planului său în trei etape menit să facă față unei crize de aprovizionare cu gaze.
Ca parte a planurilor de urgență, autoritatea germană de reglementare a gazelor, Bundesnetzagentur, a dezvăluit detaliile unui nou sistem de licitații care va începe în săptămânile următoare pentru a încuraja producătorii - în special pe cei care folosesc gazul în procese cu temperatură ridicată - să reducă nivelul de consum.
Cu toate acestea, Bundesnetzagentur a specificat că nu este momentul potrivit să declare o urgență totală, adică a treia etapă a planului de criză, care ar permite raționalizarea gazelor către industrie pentru a proteja serviciile vitale și gospodăriile.
Europa încearcă să realimenteze instalațiile de stocare a gazelor, cu o capacitate de 55% în prezent, pentru a atinge obiectivul la nivelul UE de 80% până în octombrie și 90% până în noiembrie, un nivel care ar ajuta blocul să treacă iarna dacă livrările ar fi încetinite sau ar fi sistate.
În schimb, reducerea fluxurilor reduse ale conductei Nord Stream 1 și întreruperile către un producător american important de gaze naturale lichefiate (GNL), care asigura transporturi către Europa, au făcut ca aceste obiective să fie mai greu de îndeplinit.
Prețul de referință al gazului pentru Europa s-a tranzacționat marți la aproximativ 123 de euro pe megawat oră (MWh), sub valoarea maximă din acest an de 335 de euro, dar peste 300% față de nivelul de acum un an.
Prețul crescut al gazelor la nivel european a atras mai multe încărcături cu GNL, dar statele europene nu au infrastructura necesară pentru transportul neobstrucționat de GNL.
Europa încearcă să găsească furnizori printre producătorii continentali, precum Norvegia, dar și din alte state, cum ar fi Azerbaidjan.
Suedia, în pofida faptului că utilizează gaze la scară redusă, a declanșat, marți, prima etapă a planului de criză energetică.
Agenția de stat pentru energie a menționat că livrările au rămas la același nivel, dar decizia a semnalat ”jucătorilor din industrie și consumatorilor de gaz conectați la rețeaua de gaze din vestul Suediei că piața gazelor este tensionată și că poate apărea o situație de aprovizionare care se poate deteriora”.
Suedia, unde gazul a reprezentat doar 3% din consumul de energie în 2020, depinde de aprovizionarea cu gaze prin conducte din Danemarca, unde instalațiile de stocare sunt în prezent în proporție de 75%. Danemarca a activat luni prima etapă a planului de urgență.
