Statul român este principalul beneficiar al scumpirii carburanților, astfel că cea mai bună măsură pentru scăderea prețurilor ar fi reducerea accizei și a TVA, în timp ce plafonarea ar face mai mult rău decât bine, se arată într-o analiză realizată de Asociația Energia Inteligentă (AEI).
O analiză a estimărilor costurilor pentru produsele petroliere de la pompă arată că, față de aceeași zi din anul 2021, prețul la pompă este mai mare cu 63%,iar această creștere are la bază câteva considerente: creșterea cotațiilor țițeiului cu 64%, față de cotațiile din aceeași zi a anului 2021, creșterea cursului valutar leu/dolar cu 14%, față de cotațiile din aceeași zi a anului 2021, creșterea costurilor de transport maritim al țițeiului în Marea Neagră cu peste 500%, creșterea costurilor cu asigurările pentru navele care circulă în Marea Neagră cu peste 600%, scrie Agerpres.
În același timp, costurile de rafinare s-au majorat cu 30%, cele de furnizare cu 100%, acciza a crescut cu 3%, iar cota TVA percepută de stat urmare a creșterii bazei de aplicare cu 63%.
La acest moment, PSD vrea o plafonare la 7 lei.
"Măsurile pe care România le-ar putea lua pentru a combate actuala situație din benzinării, dar mai ales posibilele efecte în securitatea energetică a României, trebuie astfel gândite încât să nu ajungem în situația mult mai rea decât ne găsim în prezent și anume să ajungem în situația lipsei efective a carburanților la pompă. Una dintre măsurile care ar face mult mai rău decât bine este plafonarea prețului la pompă. Ar fi momentul în care unele companii din România ar reduce eforturile uriașe pe care le fac în momentul de față pentru a găsi soluții să aducă țiței din alte părți ale lumii decât din Federația Rusă, respectiv folosind infrastructura rusească", spun autorii studiului.
Urmărind cotațiile benzinei în anul 2022, acestea au crescut cu 75%, mai mult decât dublu față de creșterea de preț din România. În același timp, statul a profitat din plin de pe urma acestei creșteri, banii încasați din TVA în acest an, din vânzarea benzinei crescând cu 40%.
În ceea ce privește cotațiile motorinei, în anul 2022, acestea au crescut cu 80%, mai mult decât dublu față de creșterea de preț din România. Banii încasați din TVA de către stat în acest an din vânzarea motorinei au crescut cu 40%.
În fapt evoluția cotațiilor produselor petroliere este acțiunea care determină prețul la benzină și motorină, la nivelul pieței europene, preț care prezintă o volatilitate superioară prețului țițeiului urmare a dificultății accesării unor rute de transport, urmare a războiului din Ucraina și închiderea neprogramată a două mari rafinării europene.
"Statul în cazul combustibililor, la fel ca și în cazul gazelor și energiei electrice, este cel mai mare câștigător urmare a scumpirilor. Concret, statul a câștigat suplimentar față de perioada similară a anului trecut (primele șase luni din anul 2022), 600 milioane euro din scumpirea benzinei și a motorinei la pompă. Firmele care vând combustibil probabil au câștigat suplimentar față de perioada similară a anului trecut, estimativ, a zecea parte din cât a câștigat suplimentar statul", au susținut autorii analizei.
În aceste condiții, ei consideră că era normal să se inițieze măsuri încă de la începutul anului 2022, astfel încât aceste câștiguri suplimentare față de anul trecut să fie împărțite consumatorului român. În situația în care acești bani suplimentari, încasați fără nici un efort, erau dați consumatorilor, prețul ar fi fost în prezent la un nivel de 7,3 - 7,4 lei/l.
"Măsurile care se impun sunt: diminuarea TVA și acciza la combustibili, de a limita marjele comerciale la furnizori, de a întreprinde o puternică campanie de diplomație energetică pentru accesarea noilor surse și rute de transport țiței, de a dezvolta un Plan pentru situații de urgență pentru consumatorii protejați. Alternativa populistă de plafonare a prețului echivalează cu instalarea în câteva luni a penuriei combustibililor în România", mai arată specialiștii AEI.
Din păcate, lucrurile nu se vor opri aici. Previziunile AEI arată că în viitorul apropiat prețul benzinei și al motorinei va crește cel puțin până la nivelul cotațiilor pentru aceste produse, respectiv peste 11 lei/l la motorină și peste 10 lei/l la benzină.
Riscurile care vor influența securitatea aprovizionării cu combustibil a României, dar și nivelul prețurilor din România sunt: sancțiunile adoptate de UE asupra Rusiei (din toamnă Bulgaria și Ungaria vor putea vinde produsul doar la nivel național), determinând ca România să rămână fără o parte din produsele petroliere care proveneau din aceste țări, iar ce vine din altă parte este mai scump; dependența României de 78% importurile de țiței și produse petroliere (mare parte din Federația Rusă) creează un risc mare atât asupra securității aprovizionării României, dar și o volatilitate mare a prețului la orice incident internațional în zona țițeiului.
Totodată, rutele de aprovizionare cu țiței alternative la CPC (un terminal aflat pe teritoriul Rusiei) sunt foarte limitate și cu impact mare în preț (Georgia, Turcia, Bazinul Mediteranean), dar care probabil vor ajunge în viitor să fie accesate și se vor reflecta în creșteri de preț pentru benzină și motorină.
Creșterea prețului la asigurările navelor din Marea Neagră se va menține și în viitor urmare a războiului din zonă și a minelor în derivă din Marea Neagră; în contextul efectelor cauzate de războiului din Ucraina există și preocupări tot mai mari cu privire la posibilele eșecuri de livrare a țițeiului în portul Constanța.
În plus, oprirea neprogramată a două mari rafinării din Europa va determina creșterea cererii de produse petroliere din zonele adiacente și implicit o creștere a prețului benzinei și motorinei,
Ucraina este dispusă să preia toate cantitățile excedente din piață la preț mult peste piața din zonă, fapt ce va crea un alt factor de creștere a prețului benzinei și motorinei.
