Italia și Franța ar trebui să reducă cheltuielile mai repede decât intenționează în prezent, pentru a ține datoriile publice sub control, în timp ce Germania ar trebui să aloce fonduri mai mari pentru a-și relansa creșterea economică, potrivit Fondului Monetar Internațional, transmite Reuters.
Miniștrii de Finanțe din întreaga lume s-au aflat la Washington săptămâna trecută pentru a compara date și pentru a-i asculta pe experții FMI și Băncii Mondiale despre subiecte care variază de la politica fiscală la creșterea globală și pentru a ajuta țările mai sărace, scrie News.ro.
Deși sfaturile FMI nu sunt obligatorii pentru țările care nu primesc ajutorul său, ultimele sale evaluări cu privire la Italia, Franța și Germania reamintesc de criza datoriilor din ultimul deceniu.
”Economiile europene avansate cu niveluri relativ ridicate ale datoriei ar trebui să implementeze o consolidare fiscală mai semnificativă și mai anticipată decât cea prevăzută în politicile actuale ale autorităților (de exemplu, Belgia, Franța și Italia)”, a spus FMI în perspectivele sale economice pentru Europa.
Directorul european al FMI, Alfred Kammer, a declarat pentru Reuters, într-un interviu, că guvernul Italiei ar trebui să oprească un stimulent ”ineficient” pentru renovarea caselor, cunoscut la nivel local sub numele de Superbonus, care în prezent urmează să fie eliminat treptat până la sfârșitul anului viitor.
Franța, la rândul său, ar putea obține ”un randament substanțial” scăpând de subvențiile pentru energie lansate după invazia Rusiei în Ucraina în 2022, a adăugat Kammer.
Germania, în schimb, a avut ”spațiu fiscal” pentru a investi în digitalizare și infrastructură publică și pentru a sprijini cercetarea și dezvoltarea companiilor, a spus Kammer.
FMI și-a redus săptămâna trecută previziunile de creștere pentru cea mai mare economie a Europei. FMI estimează că Germania ar putea ridica pragul de îndatorare, care limitează deficitul bugetar la 0,35% din produsul său intern brut, la 1,35%, reducând în același timp raportul datorie/PIB.
Fondul nu a spus cu cât ar trebui Italia sau Franța să își reducă deficitele bugetare.
Italia se așteaptă la un deficit bugetar de 4,3% din PIB anul acesta, 3,7% anul viitor și 3,0% în 2026, deși ministrul de Finanțe al țării a spus că multe vor depinde de noile reguli bugetare ale Uniunii Europene.
PRESIUNI DE FINANȚARE
Franța și-a majorat previziunile privind deficitul bugetar la 5,1% din PIB și a spus că va solicita reduceri bugetare suplimentare de 10 miliarde de euro.
Parisul a eliminat treptat multe dintre subvențiile sale pentru costul vieții, dar scutirea fiscală a facturilor de energie electrică folosită pentru a limita prețurile energiei a fost eliminată doar parțial și va fi eliminată complet abia în februarie 2025.
Kammer a recomandat să se înainteze cu reducerea cheltuielilor pentru a trimite ”un semnal puternic pieței” și a elibera resurse pentru provocările pe termen lung, cum ar fi îmbătrânirea populației, schimbările climatice și creșterea cheltuielilor militare.
FMI vede că aceste presiuni de finanțare pe termen mediu și lung vor crește pentru a reprezenta 5,5% din PIB-ul economiilor avansate ale Europei până în 2050.
Italia, care a fost în epicentrul crizei datoriilor din 2011-2012 din cauza datoriei sale mari, se așteaptă la o procedură disciplinară a Comisiei Europene în acest an, din cauza depășirilor persistente ale deficitului bugetar.
În mod tradițional, Franța a fost văzută ca fiind mai sigură, deși și-a pierdut toate ratingurile de credit triplu-A în ultimul deceniu, deoarece raportul datorie/PIB a crescut constant.
Germania este singura țară europeană mare care se mândrește cu un rating de top, dar modelul său economic, bazat de zeci de ani pe combustibil ieftin din Rusia și legături strânse cu China, a fost pus sub semnul întrebării de recentele tensiuni geopolitice.
